46Pârvu Boerescu 2publicată <strong>de</strong> Societatea Biblică pentru Britania şi Străinătate, într-o versiunenecanonică cu autor necunoscut, la Pesta în 1873 (p. 590), apoi la Iaşi în 1874(p. 465): El aruncă omătul ca fulgii <strong>de</strong> lână 1 (Ps. 147, 16 [5], citat <strong>de</strong> Fr. Damé,NDRF, II, p. 43).Fulg mai poate fi întâlnit într-o variantă a bala<strong>de</strong>i Novac şi corbul, anume:Gruia fiul lui Baba Novac, căpitanul lui Mihai, culeasă <strong>de</strong> Teodor Burada (Ocălătorie în Dobrogea, 1880, ap. M. Gaster, Chrestomatie română, vol. II, p. 303):Când Novac aşa auzea / se făcea că s-împiedica / <strong>de</strong>sagii <strong>de</strong> fulg lua / şi galbenii-irisipea. Gaster îl traducea pe fulg, în acest context neobişnuit, prin fr. lisière„margine”, ceea este <strong>de</strong>-a dreptul absurd. Putem fi siguri că, în realitate, T. Buradanu auzise bine cuvântul, înţelegând greşit fulg, în loc <strong>de</strong> fund.Sinonimele lui fulg sunt:1. (Înv.) Floc, floacă (<strong>de</strong> nea, <strong>de</strong> ninsoare, <strong>de</strong> omăt, <strong>de</strong> zăpadă) < lat. floccus„smoc <strong>de</strong> lână etc.”, cf. CDDE nr. 607. Cf. germ. «Flocke – floc, buc, flocken – (a)face floci, buci; (a) cădé în floci (omătul)», ap. T. Stamati, Dicţionariu <strong>de</strong> limbagermană şi română, Iaşi, 1852, p. 302. Vezi şi engl. «Snow-flake – (1.) fulg, floacă<strong>de</strong> zăpadă», ap. H.L. Lolliot, Dicţionar englez-român, Bucureşti, f.a. [1900], p. 488.2. (Reg.) Flotac şi flotag, probabil din floc + -ac, prin disimilare (DA).3. (Reg.) Flotoc şi flotog, probabil din flotac (MDA), sub influenţa luiflotocos < flocotos.4. (Spec.) Pană (mică/ uşoară) < lat. pinna „i<strong>de</strong>m” (uşor ca pana sau cafulgul; pană sau fulg pentru ciupirea corzilor cobzei).5. Puf (<strong>de</strong> gâscă, <strong>de</strong> păpădie; analogic: puf <strong>de</strong> ninsoare, sens colectiv) < v. sl.*puxß , cf. bg. пух „fulgii (păsărilor), firele <strong>de</strong> păr abia crescute (mătăsoase), puful(unor fructe)”.Sensul cel mai vechi şi generic care poate fi <strong>de</strong>dus din citatele existente înDA ar fi acela că penele mici şi moi <strong>de</strong> pe burta păsărilor, seminţele uşoare <strong>de</strong>păpădie, asocierile <strong>de</strong> mici cristale albe <strong>de</strong> apă ale zăpezii etc. – fulgii – suntmulţimea obiectelor menţionate, foarte mici şi extrem <strong>de</strong> uşoare, care pot zburafiind ridicate <strong>de</strong> vânt sau care cad <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> lent pentru a lăsa tot timpul impresiazborului: Dragostea, zburdalnica,... E ca pleava <strong>de</strong> uşoară/ Şi ca fulgul ce-n vântzboară (Teodorescu, P. P. 302 b ). Fulgii zbor, plutesc în aer, ca un roi <strong>de</strong> fluturialbi (<strong>Al</strong>ecsandri, P. III, 9). Soluţiile etimologice mai vechi sunt neconvingătoare:♦ Lat. floccus – Pontbriant, p. 275.♦ «Una transformatione sau d'in floccu in folcu, folgu, fulgu, sau d’in fluxu infulxu, fulcu, fulgu; compara: it. floscio = isp. flojo = port. froxo, [lat.] fluxus =1 Compară cu textul canonic: lat. qui dat nivem sicut lanam (Vulgata), slavon. daõwago snêg´svoi æµko vlßnõ (Coresi 1577, f. 280 r /8) sau He giveth snow like wool (King James Bible), tradus: alcelui ce dă zăpada sa ca lâna, în Psaltirile moldoveneşti tipărite la Iaşi, Mânăstirea Neamţului,Chişinău sau Movilău între anii 1743 şi 1859. Doar în variantele mai vechi <strong>de</strong> tip moldovenescîntâlnim: cela ce dă omătul său ca lâna, la Dosoftei, 1680, ori: dând omătul lui ca lâna, în Biblia <strong>de</strong>la Bucureşti.
3 Note etimologice şi lexicale 47molle; isp. flogel [flojel „puf (<strong>de</strong> pasăre)”] = port. frouxel [frouxo „Blutsturz”, froco„fulg <strong>de</strong> nea”] = fulgu» – Laurian–Massim, DLR, I, p. 1264.♦ Vgl. [Compară cu] lat. floccus, <strong>de</strong>utsch Flocke – Tiktin, DRG, p. 653.♦ Compară cu floc – Scriban, D, p. 531; DEXI, p. 772.♦ Variantă <strong>de</strong> la floc (< lat. floccus), cu metateza (*folcus) şi cu aceeaşischimbare a finalei, ca în stâng, vitreg – Ciorănescu, DER, nr. 3512.♦ Lat. fluxus adj. „fluid, lichid” – Körting, nr. 3864.♦ Lat. pop. *fulgus, adj. postverbal substantivat din lat. fulgere „a străluci”sau reconstruit din fulgidus „strălucitor” – Puşcariu, EW, nr. 665; DA II/I, p. 188;REW 3 , nr. 3554a.♦ Origine necunoscută, compară it. falhoco „fulg <strong>de</strong> zăpadă” (în dialectulvechi corsican) – SDEM, p. 463.♦ Din v. germ. s. (longob.) *flugulu (> *fluguru > *fluglu > fulg), cf. germ.m. s. vlügel „aripă”;... treceri <strong>de</strong> sens: „lucru uşor, care zboară, aripi, pene, fulgi,puf”, cf. plimb < *plimblu < *primblu şi cu metateza lui l, cf. bold < sl. bodlĭ,purced < lat. procedo sau♦ din v. germ. s. flug „zbor” + suf. dim. lat. -ulus, cf. v. nord. flugr „i<strong>de</strong>m ” –Giuglea, DR, III, 1923, p. 626; Giuglea, 1983, p. 170–171.♦ Origine traco-dacă – G. Ivănescu, în vol. H. Mihăescu, La romanité...,p. 316.♦ Tr.-dac.[!] *folcus < rad. *flok-, i.-e. *bhlōko-s (Wal<strong>de</strong>, LEW 1, 517–518)sau i.-e. *bhlok- „floc, pânză” (Pokorny, 161), cf. engl. flake „fulg”, let. plauki„fulg”, let. plaukas „floc”, cf. alb. flok [„1. păr, fir <strong>de</strong> păr”; 4. „fulg <strong>de</strong> zăpadă, puf,scamă”] – Vinereanu, DEIE, p. 370.♦ Fără etimologie sau cu „origină/ etimologie necunoscută” – Şăineanu, DU,ed. 1925 ş.u.; I.-A. Candrea, CADE, 1931; DEX, 1975 ş.u.; MDA, II, 2002.Etimologia dată <strong>de</strong> S. Puşcariu, aparent corectă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fonetic,este cu totul neverosimilă ca evoluţie semantică. Ipoteza unui adjectiv <strong>de</strong>rivat dinlat. fulgēre „a străluci” sau reconstruit din fulgidus „strălucitor, scăpărător” sebazează doar pe expresia citată în DA, după DDRF: spălat fulg, interpretată abuziv:„spălat astfel ca să strălucească”. În dicţionarul său român-francez, Fr. Damé dă<strong>de</strong>aaceleiaşi expresii o traducere mult mai firească: rendu blanc comme neige. Fulgii<strong>de</strong> zăpadă sunt albi, dar nu strălucesc. Dimpotrivă, atunci când ninge, fulgii zăpeziiau cel mult o culoare albă mată, pe fondul cenuşiu al norilor care aduc ninsoarea.Doar zăpada aşternută poate străluci în lumina soarelui, când cerul e senin.I<strong>de</strong>ntitatea multora dintre sensurile lui fulg cu cele ale sinonimelor ieşiteastăzi din uz: floc, floacă a provocat o neobişnuită convergenţă <strong>de</strong> păreri între R. <strong>de</strong>Pontbriant, A.Tr. Laurian, reprezentantul cel mai <strong>de</strong> seamă al latinismului întârziat,H. Tiktin, A. Scriban, <strong>Al</strong>. Ciorănescu, autorii DEXI şi M. Vinereanu, exponentultraco-dacismului extremist contemporan, privind etimologia: < lat. floccus / i.-e.*bhlok-, cf. r. floc.«Una transformatione d’in floccu in folcu, folgu, fulgu», aşa cum bine arătaLaurian, ar avea nevoie <strong>de</strong> trei acci<strong>de</strong>nte fonetice: metateza lichi<strong>de</strong>i, sonorizarea
- Page 1 and 2: LIMBA ROMÂNĂAnul LXI 2012 Nr. 1ia
- Page 3 and 4: DIMITRIE MACREAPortretul lui D. Mac
- Page 5 and 6: FILOLOGIEMircea AnghelescuPROFESORU
- Page 7 and 8: 3 Profesorul Emil Turdeanu 7pachete
- Page 9: 5 Profesorul Emil Turdeanu 9decanul
- Page 12 and 13: 12Cristina-Ioana Dima 8BAR, ms. rom
- Page 14 and 15: 14Cristina-Ioana Dima 10care provin
- Page 16 and 17: 16Alexandru Mareş 12UNE CARTE ET S
- Page 18 and 19: 18Alexandru Mareş 14steagul în mi
- Page 20 and 21: 20Alexandru Mareş 16Pavel Chihaia
- Page 22 and 23: 22Alexandru Mareş 18a cititorului
- Page 24 and 25: 24Alexandru Mareş 20diavol”: „
- Page 26 and 27: 26Eugen Pavel 22Curtea de Argeş, s
- Page 28 and 29: 28Eugen Pavel 24manuscrisul copiat
- Page 30 and 31: 30Eugen Pavel 26polonă şi german
- Page 32 and 33: 32Eugen Pavel 28traducătorii nu au
- Page 34 and 35: 34Eugen Pavel 30cu fidelitate, mai
- Page 36 and 37: 36Eugen Pavel 32că, în acelaşi c
- Page 38 and 39: 38Maria Stanciu-Istrate 34ale logof
- Page 40 and 41: 40Maria Stanciu-Istrate 36Un adject
- Page 42 and 43: 42Maria Stanciu-Istrate 38(263 v );
- Page 45: VIAŢA CUVINTELORPârvu BoerescuNOT
- Page 49 and 50: 5 Note etimologice şi lexicale 49c
- Page 51 and 52: 7 Note etimologice şi lexicale 51I
- Page 53 and 54: 9 Note etimologice şi lexicale 53M
- Page 55 and 56: 11 Despre fel „în multe chipuri
- Page 57 and 58: 13 Despre fel „în multe chipuri
- Page 59 and 60: 15 Despre fel „în multe chipuri
- Page 61 and 62: TOPONIMIEAdrian RezeanuOICONIMIE MA
- Page 63 and 64: 3 Oiconimie maramureşană 63De exe
- Page 65 and 66: 5 Oiconimie maramureşană 65ale nu
- Page 67 and 68: 7 Oiconimie maramureşană 674.3.4.
- Page 69 and 70: 9 Oiconimie maramureşană 69verigi
- Page 71: 11 Oiconimie maramureşană 71rezul
- Page 74 and 75: 74Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 76 and 77: 76Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 78 and 79: 78Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 80 and 81: 80Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 82 and 83: 82Carolina Popuşoi 10este adverb,
- Page 84 and 85: 84Carolina Popuşoi 12una imaterial
- Page 86 and 87: 86Carolina Popuşoi 14structurile
- Page 88 and 89: 88Carolina Popuşoi 16d) Trăsătur
- Page 90 and 91: 90Carolina Popuşoi 18GALR (2005)Po
- Page 92 and 93: 92Dana-Luminiţa Teleoacă 20asemen
- Page 94 and 95: 94Dana-Luminiţa Teleoacă 22Iudeea
- Page 96 and 97:
96Dana-Luminiţa Teleoacă 24după;
- Page 98 and 99:
98Dana-Luminiţa Teleoacă 26blasta
- Page 100 and 101:
100Dana-Luminiţa Teleoacă 283.2.
- Page 102 and 103:
102Dana-Luminiţa Teleoacă 30lor..
- Page 104 and 105:
104Dana-Luminiţa Teleoacă 32conse
- Page 106 and 107:
106Dana-Luminiţa Teleoacă 34de al
- Page 108 and 109:
108Dana-Luminiţa Teleoacă 36Sinta
- Page 110 and 111:
110LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 2(vezi
- Page 112 and 113:
112LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 4Făr
- Page 114 and 115:
114LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 6Carte
- Page 116 and 117:
116LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 8respe
- Page 118 and 119:
118LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 10Info
- Page 120 and 121:
120LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 12şi
- Page 122 and 123:
122LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 14Împ
- Page 124 and 125:
124LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 16Astf
- Page 127:
SEMNALĂRIANDREI EŞANU (coord.), N
- Page 130 and 131:
130Dana-Luminiţa Teleoacă 2Un sec
- Page 132 and 133:
132Dana-Luminiţa Teleoacă 4Asupra
- Page 134 and 135:
134Marius Sala 2M-am apucat să scr
- Page 136 and 137:
136Indicele revistei „Limba româ
- Page 138 and 139:
138Indicele revistei „Limba româ
- Page 140 and 141:
140Indicele revistei „Limba româ
- Page 142 and 143:
142Indicele revistei „Limba româ
- Page 144 and 145:
144Indicele revistei „Limba româ
- Page 146 and 147:
146Indicele revistei „Limba româ
- Page 148 and 149:
148Indicele revistei „Limba româ
- Page 150 and 151:
150Indicele revistei „Limba româ
- Page 152 and 153:
152Indicele revistei „Limba româ
- Page 154 and 155:
154Indicele revistei „Limba româ
- Page 156:
156Indicele revistei „Limba româ
- Page 159:
LIMBA ROMÂNĂCalea 13 Septembrie n