11.07.2015 Views

1/2012 - Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

1/2012 - Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

1/2012 - Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

31 Textul evanghelic în cultura română 35Trebuie să mai consemnăm că versiunea Evangheliilor inclusă în monumentalatipăritură din 1648 se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> restul textelor similare, ea rezultânddin asimilarea noului mo<strong>de</strong>l umanist occi<strong>de</strong>ntal. Sursa latină <strong>de</strong> bază, asumată <strong>de</strong>traducători, a fost i<strong>de</strong>ntificată, pe rând, fie în textul Vulgatei („izvodul lui Ieronim”), fieîn textul noilor traduceri comentate ale Sf. Scripturi datorate criticismului luteran.Pornind <strong>de</strong> la i<strong>de</strong>ntităţile care se constată între „şumele” fiecărui capitol al tipărituriidin 1648 şi textul scoliilor latine corespunzătoare, precum şi <strong>de</strong> la rolul gloselormarginale <strong>de</strong> a înregistra variante <strong>de</strong> traducere şi diferenţe <strong>de</strong> ordin semantico-lexicalfaţă <strong>de</strong> alte versiuni <strong>de</strong> control, am admis posibilitatea folosirii <strong>de</strong> către traducătorii<strong>de</strong> la <strong>Al</strong>ba Iulia a unei ediţii greco-latine <strong>de</strong> tip poliglot 28 . Astfel <strong>de</strong> ediţii criticebilingve şi trilingve vor apărea în oficina familiei Estienne, începând <strong>de</strong> la mijloculsecolului al XVI-lea, care vor reda, în paralel cu textul grecesc şi vechea versiunedin Vulgata, o nouă versiune în latină prelucrată <strong>de</strong> Théodore <strong>de</strong> Bèze dupătraducerea lui Erasmus <strong>de</strong> Rotterdam, <strong>de</strong>venită ulterior textus receptus. O asemeneaediţie greco-latină, publicată pe trei coloane, în 1611, la Geneva, conţine la fiecarecapitol câte un argumentum, conform scoliilor alcătuite, în secolul anterior, <strong>de</strong>François du Jon (Junius), un erudit biblist hughenot 29 . O paralelă între rezumateledin ediţia geneveză şi cele postate la începutul fiecărui capitol al Noului Testament,tutelat <strong>de</strong> Simion Ştefan, probează o relaţie certă <strong>de</strong> filiaţie, aşa cum reiese dinacest exemplu din Marcu, 5: 1. Daemoniacus sanatur. 6. Daemon agnoscens Christum.9. Legio daemoniorum. 13. In porcos intrat. 22. Iairi filia. 25. Mulier a fluxionesanguinis sanatur. 26. Medici. 34. Fi<strong>de</strong>s. 39. Dormire (NT 1611); 1. Îndrăcitul săvindică. 6. Dracul cunoscu pre Hristos. 9. Un legheon <strong>de</strong> draci. 13. Întrară în porci.22. Fata lui Iair. 25. Muiarea <strong>de</strong> cursul sângelui să vin<strong>de</strong>că. 26. Vracii. 34. Credinţa.39. Adurmirea (NTB).Similitudinile cu unele izvoare latine nu se limitează numai la nivelulrezumatelor introductive, inexistente în Vulgata, ci apar şi în alte porţiuni aletextului. Vom compara un verset din Rugăciunea domnească, în cele două ocurenţeevanghelice. În Luca 11,3, formularea din NTB (Pâinea noastră <strong>de</strong> toate zileledă-ne noao astăzi) corespun<strong>de</strong> întocmai Vulgatei (Panem nostrum quotidianum danobis hodie), dar şi, parţial, versiunilor lui Théodore <strong>de</strong> Bèze (Panem nostrumquotidianum da nobis in diem) şi Erasmus (Panem nostrum quotidianum da nobisquotidie). În schimb, în Matei 6,11, traducătorii <strong>de</strong> la Bălgrad optează tranşantpentru noua variantă a lui Bèze, i<strong>de</strong>ntică în acest loc cu cea din Erasmus: Panemnostrum quotidianum da nobis hodie; NTB Pâinea noastră <strong>de</strong> toate zilele dă-ni-onoao astăzi; cf. Vulgata Panem nostrum supersubstantialem da nobis hodie. Notăm28 Vezi Eugen Pavel, Carte şi tipar la Bălgrad (1567–1702), Cluj, Editura Clusium, 2001,p. 163–180.29 Am utilizat următoarele ediţii: Novum Testamentum Jesu Christi graece et latine, primoqui<strong>de</strong>m studio et industria Des. Erasmi Roter. accurate editum, Basileae, Per haere<strong>de</strong>s Nicolai Bryling,1571; Novum Jesu Christi Testamentum graece et latine: Theodoro Beza interprete, cum dupliciinterpretatione, [Geneva], Apud Samuelem Crispinum, MDCXI (abreviat: NT 1611).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!