24<strong>Al</strong>exandru Mareş 20diavol”: „că sânt unile sfaturi ca acélea ale împiedicătoriului nostru, ale diavolului”(CI 348), învrâsta vb. „a împodobi cu vrâste”: „Căce cu cununa, <strong>de</strong> ce se învrâsteazăcu <strong>de</strong> tot feliul <strong>de</strong> flori, <strong>de</strong>ci iaste mai frumoase” (CI 347), nimea pr. neg. „nimeni”:„că cela ce au<strong>de</strong> glasul acela, mult plânge..., şi nimea nu-i foloseşte” (CI 349) –nimenea (IT 136, 152, 264), nimeni (IT 150, 154, 212 etc.), păcurariu s. m. „cioban”:„Şi va împărţi pre cei direpţi <strong>de</strong>n cei păcătoşi, cum împarte păcurariul oile <strong>de</strong>ncapre” (CI 349; cf. păstor 350) – păstoriu (IT 242, 291, 294 etc.), preapodobnic s. m.„preacucernic”: „Şi vor întra atuncea în bucuria Domnului lor, tot céte, céte:apostoli... şi gloatele <strong>de</strong> preapodobnici” (CI 349) – preacuvioşi (IT 306); trâmbă s. f.„val (<strong>de</strong> pânză), sul”: „Atunci să va strânge ceriul ca o trâmbă...” (CI 349), ugodnics. m. „plăcut; binecuvântat” (AI 352) – îngăduitoriu (IT 322). Consemnăm, <strong>de</strong>asemenea, două diferenţe <strong>de</strong> natură fonetică: prezenţa lui î în înfrîmseţate (CI 349) –ne-au înfrumseţat (IT 125), înfrumsiţezi (IT 195), să înfrumsiţează (IT 198), păstrarealui d moale în <strong>de</strong>slupi (CI 349) – nu să dăzlupi (IT 164), va dăzlupi (IT 251), să nufiu dăzlupit (IT 220) şi una <strong>de</strong> natură morfologică: forma verbală scurtă să mânce(CI 345; cf. să nu mănânce 345) – să mănânce (IT 224), mănâncă (IT 225), să numănânce (IT 262).Unele dintre <strong>de</strong>osebiri, în<strong>de</strong>osebi cele <strong>de</strong> ordin fonetic, pot fi puse în seamacopiştilor care ne-au transmis cele două grupaje <strong>de</strong> texte 46 . <strong>Al</strong>tele, cum ar fi celelexicale, par să-şi datoreze prezenţa unor maniere diferite <strong>de</strong> traducere. Ne referimîn<strong>de</strong>osebi la următoarele exemple 47 : faţă făţiş (CI) – faţă la faţă (IT; cf. lice(m) kßlic în versiunea slavonă, p. 314), nimea (CI) – nimenea, nimeni (IT; cf. *nikßto 48 ),păcurariu (CI) – păstoriu (IT; cf. pastÉr´, p. 384), preapodobnic (CI) – preacuvios(IT; cf. prpo(d)bnÏi, p. 260, 408), ugodnic (AI) – îngăduitor (IT; cf. ugodnikÉ,ugodnici p. 260, 368, 408). Consi<strong>de</strong>răm, prin urmare, că traducătorul Cuvântuluicătră 2 slugi şi al <strong>Al</strong>tei învăţături nu poate fi i<strong>de</strong>ntificat cu traducătorul Învăţăturilorcătre Teodosie 49 . În graiul primului dintre ei înregistrăm două particularităţi propriigraiurilor nordice (pronumele negativ nimea 50 şi substantivul păcurariu 51 ), pe carenu le regăsim, în schimb, în manualul parenetic atribuit lui Neagoe Basarab. Lor lis-ar putea alătura, în cazul în care nu este rezultatul intervenţiei unui copist, şiforma verbală să mânce, <strong>de</strong> asemenea specifică acestor graiuri 52 . E posibil ca acest46 Despre copistul învăţăturilor cu caracter monahal din ms. rom. 464 ştim că, înainte <strong>de</strong> a<strong>de</strong>veni egumen la schitul Trivale, fusese ieromonah la Mănăstirea Bistriţa; vezi Gabriel Ştrempel,Catalogul manuscriselor româneşti B.A.R., 1–1600 [vol. I], Bucureşti, 1978, p. 118.47 Indicarea paginilor se face după Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie(ed. G. Mihăilă, 1996).48 Formă reconstituită, textul slavon fiind lacunar în porţiunile <strong>de</strong> text în care era <strong>de</strong> aşteptat săapară această formă.49 Cf. N.A. Ursu, care împărtăşeşte părerea că „cele două învăţături atribuite lui Neagoe au fostscrise <strong>de</strong> ieromonahul Daniil Panoneanul”, traducătorul Învăţăturilor către Teodosie (op. cit., p. 18).50 Vezi Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, Bucureşti, 1975, p. 163.51 Ibi<strong>de</strong>m, p. 191.52 Ibi<strong>de</strong>m, p. 169.
21 Două scrieri atribuite lui Neagoe Basarab 25traducător să aparţină unei arii geografice aflate la confluenţa graiurilor nordice cugraiurile sudice, un<strong>de</strong>va prin nordul Olteniei.6. Vom încerca în continuare să răspun<strong>de</strong>m la întrebarea formulată în preambululinvestigaţiei noastre: cele două scrieri aduse în discuţie sunt traduceri sau creaţiioriginale? În favoarea primei alternative ple<strong>de</strong>ază <strong>de</strong>sigur asemănările <strong>de</strong> conţinutşi stil între cele două scrieri şi Învăţăturile către Teodosie. La o cercetare maiatentă a faptelor <strong>de</strong> care dispunem, a doua alternativă se dove<strong>de</strong>şte a fi soluţia ceamai îndreptăţită să fie luată în consi<strong>de</strong>raţie. Spre această alegere ne îndreaptăatenţia două variante <strong>de</strong> traducere din Învăţăturile către Teodosie, întâlnite şi înCuvântul cătră 2 slugi.Cuvântul sl. revnostÏå „cu râvnă” (p. 228) a fost redat <strong>de</strong> traducătorulÎnvăţăturilor către Teodosie prin perifraza cu dor şi cu pohtă, în care sunt cumulatecele două sensuri <strong>de</strong> bază ale cuvântului râvnă („dorinţă” şi, respectiv, „poftă”).Acelaşi traducător a transpus sintagma dosadno ili nevhrno „supărare sau neîncre<strong>de</strong>re”(p. 384) prin necaz şi dosadă, traducere care conţine o dublă echivalare a sl. dosadno,lăsând, în schimb, netradus sl. nevhrno. Ambele exemple, reprezentând soluţiiparticulare <strong>de</strong> traducere, se regăsesc, cum am arătat mai sus, p. 23, şi în Cuvântulcătră 2 slugi. Or, în cazul în care admitem că scrierea din urmă reprezintă otraducere, e greu <strong>de</strong> explicat modul prin care traducătorul ei a ajuns la aceleaşisoluţii <strong>de</strong> echivalare pe care le-a adoptat şi traducătorul Învăţăturilor către Teodosie.Premisa (cele două învăţături reprezintă o traducere) neputând fi susţinută, urmeazăsă admitem că ambele sintagme (dor şi pohtă, respectiv necaz şi dosadă) au pătruns înstructura lingvistică a Cuvântului cătră 2 slugi prin imitaţie, mo<strong>de</strong>lul urmatreprezentându-l colecţia <strong>de</strong> învăţături <strong>de</strong>stinată lui Teodosie.Acceptând acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, trebuie să recunoaştem că cele două învăţăturireprezintă o imitaţie foarte bună a prototipului indicat. Stilul Învăţăturilor cătreTeodosie şi o serie din i<strong>de</strong>ile cuprinse în respectiva lucrare sunt admirabilreproduse în cele două plăsmuiri 53 . În ceea ce priveşte expresia lingvistică, autorullor a încercat să urmeze cu fi<strong>de</strong>litate limba traducerii din manualul <strong>de</strong> învăţăturiatribuit lui Neagoe (vezi asemănările semnalate) şi până la un punct a reuşit. Scăpărilesunt puţine, dar importante (nimea, păcurariu, preapodobnic, ugodnic, eventual şisă mânce), în rândul lor putând fi inclus şi abuzul <strong>de</strong> construcţii cu dativ etic: 21 <strong>de</strong>exemple în ambele învăţături (18 în CI + 3 în AI) faţă <strong>de</strong> numai 2 exemple în textulÎnvăţăturilor către Teodosie.Cele două falsuri literare se explică prin dorinţa autorului lor, probabil uncălugăr erudit, <strong>de</strong> a spori faima lui Neagoe, axată până atunci numai pe colecţia <strong>de</strong>învăţături adresate unui mirean, Teodosie. Prin noul <strong>de</strong>mers, voievodul <strong>de</strong>venea, înegală măsură, şi un îndrumător al tinerilor călugări. Pentru a spori „a<strong>de</strong>vărulistoric” al Cuvântului cătră 2 slugi, autorul a imaginat moartea lui Ioasaf, <strong>de</strong>sprecare aflăm dintr-o a doua învăţătură adresată călugărilor din „acel loc”. Copiereaambelor învăţături împreună cu Viaţa patriarhului Nifon şi cu Pisaniile <strong>de</strong> la53 Vezi şi Zamfirescu, op. cit., p. 147.
- Page 1 and 2: LIMBA ROMÂNĂAnul LXI 2012 Nr. 1ia
- Page 3 and 4: DIMITRIE MACREAPortretul lui D. Mac
- Page 5 and 6: FILOLOGIEMircea AnghelescuPROFESORU
- Page 7 and 8: 3 Profesorul Emil Turdeanu 7pachete
- Page 9: 5 Profesorul Emil Turdeanu 9decanul
- Page 12 and 13: 12Cristina-Ioana Dima 8BAR, ms. rom
- Page 14 and 15: 14Cristina-Ioana Dima 10care provin
- Page 16 and 17: 16Alexandru Mareş 12UNE CARTE ET S
- Page 18 and 19: 18Alexandru Mareş 14steagul în mi
- Page 20 and 21: 20Alexandru Mareş 16Pavel Chihaia
- Page 22 and 23: 22Alexandru Mareş 18a cititorului
- Page 26 and 27: 26Eugen Pavel 22Curtea de Argeş, s
- Page 28 and 29: 28Eugen Pavel 24manuscrisul copiat
- Page 30 and 31: 30Eugen Pavel 26polonă şi german
- Page 32 and 33: 32Eugen Pavel 28traducătorii nu au
- Page 34 and 35: 34Eugen Pavel 30cu fidelitate, mai
- Page 36 and 37: 36Eugen Pavel 32că, în acelaşi c
- Page 38 and 39: 38Maria Stanciu-Istrate 34ale logof
- Page 40 and 41: 40Maria Stanciu-Istrate 36Un adject
- Page 42 and 43: 42Maria Stanciu-Istrate 38(263 v );
- Page 45 and 46: VIAŢA CUVINTELORPârvu BoerescuNOT
- Page 47 and 48: 3 Note etimologice şi lexicale 47m
- Page 49 and 50: 5 Note etimologice şi lexicale 49c
- Page 51 and 52: 7 Note etimologice şi lexicale 51I
- Page 53 and 54: 9 Note etimologice şi lexicale 53M
- Page 55 and 56: 11 Despre fel „în multe chipuri
- Page 57 and 58: 13 Despre fel „în multe chipuri
- Page 59 and 60: 15 Despre fel „în multe chipuri
- Page 61 and 62: TOPONIMIEAdrian RezeanuOICONIMIE MA
- Page 63 and 64: 3 Oiconimie maramureşană 63De exe
- Page 65 and 66: 5 Oiconimie maramureşană 65ale nu
- Page 67 and 68: 7 Oiconimie maramureşană 674.3.4.
- Page 69 and 70: 9 Oiconimie maramureşană 69verigi
- Page 71: 11 Oiconimie maramureşană 71rezul
- Page 74 and 75:
74Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 76 and 77:
76Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 78 and 79:
78Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 80 and 81:
80Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 82 and 83:
82Carolina Popuşoi 10este adverb,
- Page 84 and 85:
84Carolina Popuşoi 12una imaterial
- Page 86 and 87:
86Carolina Popuşoi 14structurile
- Page 88 and 89:
88Carolina Popuşoi 16d) Trăsătur
- Page 90 and 91:
90Carolina Popuşoi 18GALR (2005)Po
- Page 92 and 93:
92Dana-Luminiţa Teleoacă 20asemen
- Page 94 and 95:
94Dana-Luminiţa Teleoacă 22Iudeea
- Page 96 and 97:
96Dana-Luminiţa Teleoacă 24după;
- Page 98 and 99:
98Dana-Luminiţa Teleoacă 26blasta
- Page 100 and 101:
100Dana-Luminiţa Teleoacă 283.2.
- Page 102 and 103:
102Dana-Luminiţa Teleoacă 30lor..
- Page 104 and 105:
104Dana-Luminiţa Teleoacă 32conse
- Page 106 and 107:
106Dana-Luminiţa Teleoacă 34de al
- Page 108 and 109:
108Dana-Luminiţa Teleoacă 36Sinta
- Page 110 and 111:
110LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 2(vezi
- Page 112 and 113:
112LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 4Făr
- Page 114 and 115:
114LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 6Carte
- Page 116 and 117:
116LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 8respe
- Page 118 and 119:
118LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 10Info
- Page 120 and 121:
120LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 12şi
- Page 122 and 123:
122LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 14Împ
- Page 124 and 125:
124LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 16Astf
- Page 127:
SEMNALĂRIANDREI EŞANU (coord.), N
- Page 130 and 131:
130Dana-Luminiţa Teleoacă 2Un sec
- Page 132 and 133:
132Dana-Luminiţa Teleoacă 4Asupra
- Page 134 and 135:
134Marius Sala 2M-am apucat să scr
- Page 136 and 137:
136Indicele revistei „Limba româ
- Page 138 and 139:
138Indicele revistei „Limba româ
- Page 140 and 141:
140Indicele revistei „Limba româ
- Page 142 and 143:
142Indicele revistei „Limba româ
- Page 144 and 145:
144Indicele revistei „Limba româ
- Page 146 and 147:
146Indicele revistei „Limba româ
- Page 148 and 149:
148Indicele revistei „Limba româ
- Page 150 and 151:
150Indicele revistei „Limba româ
- Page 152 and 153:
152Indicele revistei „Limba româ
- Page 154 and 155:
154Indicele revistei „Limba româ
- Page 156:
156Indicele revistei „Limba româ
- Page 159:
LIMBA ROMÂNĂCalea 13 Septembrie n