METODE UTILIZATE ÎN EVALUAREA PROGRAMELOR: ANALIZA ...

populaţia vizată se face preponderent prin eşantionare statistică, culegerea datelor se face episodic, şi seîntinde pe perioade scurte de timp, metodele principale utilizate sunt: experimentul, ancheta cu chestionarstandardizat, analiza cantitativă a documentelor şi observaţia sistematică din exterior. Datele obţinute înurma cercetărilor cantitative sunt „tari”(valide, de mare fidelitate), însă nu surprind la fel de multe detaliica şi cercetarea calitativă şi nu ating profunzimea colecţiilor de date calitative. Totuşi, datele cantitativesunt generalizabile, pot sta la baza contructiei unor noi axiome, teorii. Raportul de cercetare în cazulmodelului cantitativist este consistent în cifre, tabele, grafice şi comentarii în limbaj natural, iar frecvenţacea mai mare a utilizării acestui model este întălnită în sociologie şi psihologie socială.Evident rămâne faptul că cele două paradigme sunt puse faţă în faţă cu scopul de a face ocomparaţie şi nu pentru a sublinia un raport de opoziţie.În Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Rotariu şi Iluţ expun cel puţinpatru motive pentru care opoziţia cantitativ-calitativ este un construct artificial:1. Tot ceea ce este subsumabil comprehensiunii poate servi ca punct de plecare în proiectarea unorcercetări pozitiviste(prin experiment, anchetă cu ajutorul chestionarului, sau prin observaţieneparticipativă). Mai mult, “acelaşi bagaj comprehensiv este inevitabil prezent în faza de analizăşi interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice” 26 .2. Intuiţia se poate înscrie alături de procesele de cunoaştere (inducţie, deducţie, asociere şiimaginaţie) ca un “plus semnificativ” încă neexplicat psiho-fiziologic 27 . Ştiinţele tari nu excludintuiţia(“intuiţionismul” în matematică), deci comprehensiunea nu poate fi opusă modeluluipozitivist de ştiinţă şi exclusă din modelul cantitativist.3. Diverse alte dimensiuni ale comprehensiunii(e.g. empatia) pot fi cercetate în cadrul raţionalului şidescrise şi explicate în termeni cantitativişti.4. Expresiile subiectivităţii umane (cuvintele rostite, gesturile, comportamentele, atitudinile,valorile, credinţele) pot fi analizate nu doar prin metode intensive, specifice arsenaluluimetodologic calitativ ci şi cu ajutorul unor metode şi tehnici specifice modelului cantitativist(esteceea ce se întămplă în general în sondaje, în cadrul întrebărilor de opinie). Iar metodele intensivede cercetare nu pot pretinde că au acces la perspectiva actorului în esenţa sa, depăşind“interpretat-construitul”.Prin urmare, relaţia dintre cantitativ şi calitativ este înţeleasă inexact de către cei care pretind căeste vorba despre un raport de opoziţie. Această iluzie este indusă de cele mai multe ori deprezentarea lor “faţă în faţă” nu pentru că s-ar opune, ci pentru că sunt complementare, iar explicaţiauneia, facilitează comprehensiunea celeilalte.Metodele mixte de cercetare - o nouă paradigmă sau un magnet semantic?În Handbook of Mixed Methods in Social and Behavioral Research publicată în 2003, Tashakkorişi Teddlie (editori) lansează noua paradigmă a metodelor mixte de cercetare. Pe parcursul a douazeci şişase de capitole, Tashakkori şi Teddlie, alături de alţi autori, analizează, nu de puţine ori critic, nouaparadigmă. Fundamentele acestei noi paradigme se regăsesc în lucrarea publicată de cei doi autori în1998: Mixed Methodology: Combining Qualitative and Quantitative Approaches. Mai mult, după cum seobservă din analiza de mai sus, această paradigmă a fost anunţată în publicaţiile autorilor români TraianRotariu şi Petru Iluţ care încă din 1997 susţineau înexistenţa unei opoziţii reale între calitativ şicantitativ 28 . Dincolo de reiterarea realităţii inexistenţei unui conflict între cele două paradigme alecercetării clasice, Tashakkori şi Teddlie aduc două contribuţii fundamentale prin popularizarea noiiparadigme a metodologiei mixte: crearea unei tipologii a metodelor mixte de cercetare şi a modelelormixte de cercetare, precum şi prezentarea unui ghid practic de utilizare a lor. Metodele mixte de cercetarepresupun combinaţii ale abordărilo cantitative şi calitative în metodologia unei cercetări (spre exemplu înetapa colectării datelor), în timp ce modelele mixte de cercetare combină cele două abordări pe tot26 Traian Rotariu şi Petru Iluţ (2001) Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Polirom p. 2527 ibidem28 Traian Rotariu şi Petru Iluţ (1997) Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Polirom22