METODE UTILIZATE ÎN EVALUAREA PROGRAMELOR: ANALIZA ...

programe neuniforme, au un scop nealeatoriu şi neuniform al intervenţiei în care grupul ţinta esteinvestigat anterior, consecutiv şi ulterior intervenţiei. Pentru colectarea datelor se recurge la masurătorirepetate ale expunerii la intervenţie şi ale rezultatelor. În cazul seriilor temporale: mai multe masurătorirepetate, scopul intervenţiei este nealeatoriu şi uniform, avem serii mari de date agregate, comparateînainte şi după intervenţie. În vederea colectării datelor, avem mai multe masurători repetate înainte şidupă intervenţie.1. CERCETAREA ACADEMICĂCercetarea academică are un aport rezonant la stadiul actual al cunoaşterii EIS prin cercetătoriprecum Christopher Barrow, Frank Vanclay, Hank Becker, Rabel J. Burdge, Allan Dale, NicholasTaylor, Marcus Lane, Bryan Hobson şi Colin G. Goodrich, alături de mulţi alţii. Aceştia promoveazăstudiul impactului social la nivel teoretic şi practic prin publicaţii de specialitate, prin AsociatiaInternatională a Evaluarii Impactului( IAIA-International Association for Impact Assessment), iar încadrul acesteia prin numeroase activităţi precum organizarea de cursuri, seminarii, conferinţe, liste dediscutii, prin editarea unor publicaţii de specialitate şi prin actualizarea permanentă a paginii web deprofil: www.iaia.org .O trăsatură distinctă a contributiilor recente este accentul pus pe aplicabilitateapractică a informaţiilor propuse. De aceea, o bună parte a publicaţiilor nou apărute se concentrează pedefiniţii, justificare şi propun metodologii care, urmate pas cu pas, duc la realizarea studiilor de evaluare aimpactului social.Un recent exemplu în acest sens este cartea lui Christopher Barrow Social ImpactAssessment: An Introduction (Evaluarea Impactului Social: O Introducere(tr.n.), publicată în 2004, laOxford University Press. Barrow prezintă EIS ca fiind orientate cu predilecţie spre obiective practice şiavând cel puţin unul dintre urmatoarele scopuri: să ofere informaţii despre schimbările normelor,credinţelor, percepţiilor, valorilor şi efectele lor, să anticipeze posibilele impacturi ale intervenţiilor sauschimbărilor de orice tip, fie ele negative sau pozitive, să sugereze dezvoltarile alternative care trebuieevitate. Pe scurt, trebuie să reducă sau să contracareze problemele şi sa maximizeze beneficiile. 77Un alt exemplu, este contribuţia lui Rabel J. Burdge, A Community Guide to Social ImpactAssessment, Editia a 3-a, 2004. Ghidul este un instrument pentru practicienii de la toate nivelele -cercetători în stiintele sociale, angajaţi ai agenţiilor statale, lideri comunitari, voluntari - pentru realizareaevaluarilor impactului social. Publicaţia se adresează chiar şi celor fără o pregătire consistentă îndomeniul ştiintelor sociale. Burge organizează informaţia astfel: în prima parte a lucrării oferă informaţiide fond, o scurtă istorie a studiilor de impact social, un model conceptual şi metode de colectare a datelorpentru măsurarea variabilelor EIS. A doua parte se referă la cinci categorii de variabile EIS - schimbărilela nivel de populaţie, organizarea comunitară şi instituţională, comunitaţi În tranziţie, impactul asupraindividului şi a familiei, şi nevoile comunitaţii vis-à-vis de infrastructură. În ultima parte, Rabel J. Burgeoferă un ghid de lucru în care face un rezumat al variabilelor EIS şi a modalitatilor în care datele obţinutepot fi utilizate în procesul de îmbunataţire a respectivelor programe/proiecte. 78 Tot în 2004, Rabel Burdgepublică The Concepts, Process and Methods of Social Impact Assessment, care vine în completareaghidului descris mai sus. Această carte urmăreşte dezvoltarea conceptului EIS, descrie procesele şimetodele EIS, prezintă studii de caz recent realizate, descrie legatura dintre EIS şi participarea publică, şispre final, prezintă EIS în context internaţional.Aici se înscrie şi Frank Vanclay care împreună cu alţi autori din IAIA publică în 2003International Principles for Social Impact Assessment. Azi, obiectivele Studiilor de Impact Social sunt dea asigura ca dezvoltarile sau intervenţiile planificate care au loc, maximizează beneficiile şi minimizeazăcosturile respectivelor dezvoltari, în special costurile suportate de comunitate. 79 El se referă în moddeosebit la externalităţi, costuri care, de regulă, nu sunt apreciate adecvat. Cei care iau deciziile,autoritaţile şi cei care promovează dezvoltarea nu le iau în calcul, parţial pentru ca sunt greu cuantificabileşi identificabile 80 .C. Nicholas Taylor, C. Hobson Bryan şi Colin G. Goodrich publică în 2004 Social Assessment: Theory,Process and Techniques. Noutatea pe care o aduc cei trei autori constă în abordarea EIS la nivel strategic77 Barrow, C. J.(2003) Social Impact Assessment: An Introduction. Arnold Press, London , p.378 Burge, Rabel J. 2004. A Community Guide to Social Impact Assessment: 3rd Edition (Social Ecology Press, POBox 620863, Middleton WI 5356279 Vanclay, Frank (2003) - The International Handbook of Social Impact Assessment: Conceptual andMethodological Advances, Edward Elgar Publishing, p.180 Ibidem, pp.10-2560