Capitolul 3. Impactul social al unui muzeu-indicatori de performanţă şi raport executivTabel 25. Indicatori de performanţă pentru evaluarea muzeuluiNr. Indicatorcrt.Nivel de măsură:raport2003 2004 2005Total1. Numărul de vizitatori 400 1000 1500 29002. Numărul evenimentelor organizate 1 1 3 53. Suprafaţa totală a spaţiului expoziţional/mp 150 150 150 1504. Suprafaţa spaţiului expoziţional dat în folosinţă/mp 80 80 80 805. Numărul obiectelor de inventar furnizate de 300 3 20 323Institutul « X »6. Numărul obiectelor nou achiziţionate (de la - 2 32 34înfiinţarea Muzeului)Raport executivAmenajarea Muzeului « X » s-a derulat în mai multe etape. De la darea în folosinţă, muzeul funcţionează lacapacitate redusă. O parte din încăperi nu sunt încă utilizate, datorită amenajărilor care urmează a fi făcute, şidin cauza lipsei unui sistem central de furnizare a energiei termice pe timpul iernii. Activităţile derulate încadrul muzeului au un grup ţintă eterogen ca vârstă, condiţie socială, etnie, naţionalitate. Satisfacţiabeneficiarilor este ridicată spre foarte ridicată, după cum reiese din impresiile notate în caietul vizitatorului.Muzeul « X » este un proiect viabil, care poate fi optimizat, consolidând capitalul cultural alMunicipiului. Muzeul « X » este singurul muzeu cu acest specific din ţară şi al cincilea în Europa. Un altelement specific muzeului este acordarea gratuităţii la vizitare, gratuitate oferită de Consiliul Local şi Primăriamunicipiului. Asocierea cu construcţia medievală este un alt element original. La acestea se adaugă accesuluşor al grupurilor, având în vedere amplasamentul ultracentral – centrul istoric al municipiului.Recomandările în urma evaluării se referă la :1. creşterea vizibilităţii locaţiei muzeului prin montarea unor indicatoare, cu sprijinul compartimentelorabilitate din cadrul Primăriei municipiului, pentru o mai bună direcţionare a publicului vizitator cătremuzeu;2. semnalizarea clădirii ca monument istoric;3. campanie publicitară: editarea de pliante, afişe, postere, articole, etc.4. popularizare prin Inspectoratul învăţământului - avizier la şcoli şi licee, organizarea de cercuri şcolarespecializate ;5. măsuri privind acreditarea muzeului;6. asigurarea colecţiei;7. specializarea personalului în domeniul muzeal;8. introducerea muzeului în bazele de date ale Ministerului Culturii, Institutul de Memorie Culturală ;9. montarea unei linii telefonice cu acces la Internet;10. achiziţionarea unui calculator şi a unei imprimante necesare pentru organizarea bazei de date a muzeului,listarea diplomelor, chestionarelor ş.a.m.d.;11. achiziţionarea unui videoproiector pentru derularea proiectelor educative;12. montarea unui interfon;96
Concluzii: Cultura evaluării în administraţia publică româneascăÎn România, începand cu anul 2002 apar primele referiri la impactul social. Acestea sunt contribuţiilecercetătorilor sau colaboratorilor Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) 119 . Fie că este vorba decărţi, de anumite capitole din cărţi, de articole, de lucrări prezentate cu ocazia unor conferinţe sau de rapoartede cercetare realizate pentru terţi, majoritatea contribuţiilor româneşti abordează doar adiacent problematicaimpactului social. Astfel, în 2002, S. Ilie scrie Formal and informal incomes of the Romanian Householdsîntr-un volum coordonat de Rainer Neef şi M. Stãnculescu The Impact of Informal Economies in EasternEurope, Ed. Ashgate U.K. 120 În acelaşi volum apare studiul Households economic strategies between state,market and the informal economies al M. Stanculescu. Ambele lucrări oferă informaţii pentru evaluareaimpactului social, însă nu abordează probleme metodologice specifice impactului social. În 2003, avându-lprintre co-autori pe M. Stanculescu , apare la Editura Institutul European, în ediţie bilingvă, Impactul preaderării.Politici de coeziune şi dezvoltarea regională economică şi socială a României/Pre-Accesion ImpactStudies. EU Cohesion Policy and Romania's Regional Economic and Social Development. Din nou,contribuţia romanească este limitată la furnizarea anumitor date, şi realizarea unor analize care au doar olegatură indirectă cu studiile de impact. În Quality of life in Romania şi în Politica Sociala. Studies: 1990-2004, apărute în 2004 la editura Expert, Ioan Marginean identifică anumiţi indicatori sociali utili într-oanaliză de impact.Puţine publicaţii sau cercetări abordează direct problema. Iar acestea o fac la cererea terţilor care sunt,de obicei, instituţii internaţionale(cu preponderenţă Banca Mondială). Avându-l drept co-autor pe M.S.Stanculescu, Toward Country - Led Development. A Multi-Partner Evaluation of the ComprehensiveDevelopment Framework. Findings from Six Country Case Studies: Bolivia, Burkina, Faso, Ghana,Romania, Uganda, Vietnam face referiri directe, chiar dacă succincte la impactul social, prin variabilele pecare le propune analizei. Se remarcă, deasemenea, D. Chiriac şi C. Huma care publică Impactul socioeconomical fenomenelor naturale dezastruoase în România - inundaţii, alunerari de teren, secetă, un studiude 62 de pagini în Probleme Economice vol. 20-21/2002 CIDE în care abordează şi aspecte legate demetodologia unui studiu de impact social în contextul descrierii impactului socio-economic. Pot fiidentificate, deasemenea, câteva lucrări prezentate la diverse conferinţe, dezbateri şi seminarii, în cadrulcărora, autorii fac referiri la studii de impact social: S.Vonica Radutiu, Impactul integrarii europene asupraforţei de muncă din România şi tările candidate, Masa rotundă despre politicile sociale. Seminar laUniversitatea Lucian Blaga, Sibiu , 7-8 iunie 2002, D. Chiriac, Influenţa habitatului asupra calităţii vieţiipopulaţiei din România 2001 - 2003. Ecologizarea localităţilor - indicatori de calitate a vieţii, Sesiuneaanuală de comunicări ştiinţifice a I.C.C.V, 29 februarie 2002, I.C.C.V., Bucureşti. În 2003, pe 29 Mai are locla Cluj-Napoca dezbaterea Impactul Integrării Europene asupra Comunitaţii Clujene 121 . Scopul studiului erade a evidenţia schimbările de natură socio-economică şi instituţională, generate de etapa de preaderare pecare o parcurge România şi care presupune atingerea unui anumit grad de convergenţă a societaţii şicomunitaţii clujene cu UE. Deşi sunt aplicate metode şi tehnici de cercetare specifice ştiinţelor sociale,metodologia cuantificării impactului social rămâne într-un stadiu mai de grabă intuitiv, de „ educated guess”.Aceasta pentru că, la momentul respectiv nu exista o astfel de metodologie, pusă la îndemana cercetătorilordin România. Nici una dintre metodologiile de import nu se potriveau. Designul lor este specific societaţilorpentru care a fost creat. Toate sunt realizate pentru a evalua impactul social al unor activităţi planificate şimonitorizate. În România strategiile, planificările, dacă există sunt de cele mai multe ori formale. Iarproblema monitorizărilor şi a altor tipuri de evaluare nici nu se mai pune, de cele mai multe ori. O altăpremisă de la care pornesc metodologiile straine este existenţa unei legislaţii în domeniu, care săreglementeze şi să impună evaluarea periodică a activitaţilor. În România nu beneficiem de o astfel delegislaţie. Şi totuşi, avem nevoie de studii de impact pentru a anticipa efectele acţiunilor noastre şi pentru a119 www.iccv.ro120 Ilie,S. Formal and informal incomes of the Romanian Households în Stanculescu, M, R. Neef (editori) (2002)TheSocial Impact of Informal Economies in Eastern Europe, Ed.Ashgate U.K.121 Luţaş, M.(coord.) Impactul Integrării Europene asupra Comunitaţii Clujene, www.casaeuropei.com97