„Ancheta sociologică şi sondajul de opinie” 40Frecvenţa Procentulanaliza 8 20,0docsondaj 10 25,0interviu 12 30,0indfocus 2 5,0groupDelphi 8 20,0Total 40 100,0Conjuncţia copulativă „şi” din „Ancheta sociologică şi sondajul de opinie” atrage atenţia asupraunor deosebiri între ancheta sociologică şi sondajul de opinie, chiar dacă anumiţi cercetători tind să punăsemnul egalităţii, echivalenţei şi chiar al identităţii între cele două noţiuni. Diferenţele între o anchetăsociologică şi un sondaj de opinie sunt ilustrate cât se poate de clar în cartea profesorilor Traian Rotariu şiPetru Iluţ (Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică). Se remarcă astfel existenţa a celpuţin şapte note distinctive între cele două forme de cercetare:1. O primă caracteristică specifică a sondajului de opinie spre deosebire de ancheta sociologică sedetaşează din semnificaţia termenului la nivel semantic. Sondajele de opinie au în centru pe de o partesondajul, iar pe de altă parte opinia. Termenul sondaj este sinonim cu sintagma cercetare selectivă, iarsensul să se poate reduce în mod strict la operaţia de selectare a indivizilor care urmează a fichestionaţi 41 . -Aspect prin excelenţă subiectiv al realităţii sociale, prin opinie se înţelege o stare sau opredispoziţie mentală faţă de un anumit referent. 42 Opinia are la bază diverse credinţe, valori, atitudini,sentimente şi aprecieri personale ale celor care o exprimă. De multe ori, sondajul de opinie este utilizatinterşanjabil cu sintagma sondaj de opinie publică. Dan Şandor prezintă un model al formării şimanifestării opiniilor în sfera publică, şi mai concret în sistemul administrativ şi politic: 43Fig.2 Nivelul de manifestare al opiniilor în sistemul administrativ şi politic. (Sursa: Sorin Dan Şandor,InstituţiiPreşedinteParlamentTribunaleAdministraţiacentralăAdministraţiaOpiniiAtitudini şi credinţepe termen scurt saulung privindinstituţiile publice şipoliticile acestoraParticipareInteracţiuni cuadministraţiaVotulParticiparea înacţiuni de lobby(2004),Analiză şi cercetare, Cluj-Napoca: Accent, p.59, adaptare după Robert G. Lehnen, AmericanInstitutions, Political Opinion & Public Policy, Dryden Press, 1976, p. 32)40 după Traian Rotariu şi Petru Iluţ (1997),(2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică,Polirom41 după Traian Rotariu şi Petru Iluţ (2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Polirom, p.5242 Sorin Dan Şandor, (2004),Analiză şi cercetare, Cluj-Napoca: Accent, p.5843 adaptare după Robert G. Lehnen, American Institutions, Political Opinion & Public Policy, Dryden Press, 1976, p.32, în Sorin Dan Şandor, (2004),Analiză şi cercetare, Cluj-Napoca: Accent, p.5926
Detaliind noţiunea de opinie publică, sunt subliniate trei aspecte fundamentale: intensitateaopiniei, importanţa subiectului, şi stabilitatea opiniilor 44 . Aceste elemente dau măsura în care opiniapublică este relevantă. Opinia publică este însă considerată complexă şi greu de definit operaţional 45 .2. O altă caracteristică specifică a sondajului de opinie în comparaţie cu ancheta sociologică este specificulproblemelor cercetate. În cazul sondajului de opinie publică, problemele sau temele abordate au uncaracter de interes general (opţiuni politice, atitudini faţă de probleme instituţionale, etc.), pe cândancheta sociologică poate fi centrată pe probleme care preocupă un grup mai restrâns(e.g. beneficiariiunui program sau proiect, o anumită categorie ocupaţională, etc). Din acest motiv, în evaluarea deprograme vom vorbi mai degrabă de anchetă sociologică decât de sondaj de opinie.3. Sondajul de opinie este o subspecie a anchetei sociologice, care se remarcă printr-un puternic caracterdescriptiv. De cele mai multe ori, sondajele de opinie nu stau la baza unor cercetări explicative.4. Spre deosebire de anchetă, sondajul de opinie necesită, de regulă, un timp mai scurt de desfăşurare.Întrebările din chestionarele folosite sunt de cele mai multe ori clar structurate şi relativ simple.Eşantioanele selectate asigură o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter generalurmărite. Ancheta sociologică, dimpotrivă, necesită un timp mai indelungat de organizare şi desfăşurare,întrebările din cadrul chestionarului specific anchetei pot fi structurate, semistructurate şi chiarnestructurate, iar eşantionarea se face după proceduri mai complexe.5. Rezultatele sondajului sunt prezentate într-o formă uşor accesibilăAncheta sociologică are următoarele caracteristici: 46 presupune un număr mare de cazuri,selectarea acestora trebuie făcută după criterii riguroase de eşantionare;datele trebuie colectate în situaţiinormale, cât mai apropiate de viaţa de zi cu zi; colectarea se face în conformitate cu proceduristandardizate iar datele sunt într-o formă măsurabilă cantitativ, cea mai simplă fiind prezenţa sau absenţaunui atribut.În evaluarea de proiecte şi programe pentru administraţia publică cel mai adesea este utilizatăancheta sociologică. Aceasta poate avea ca populaţie statistică cetăţenii-clienţi ai unei anumite instituţii(administraţia financiară, poliţia, cu sistemul educaţional, etc.), beneficiarii unui program sau proiect.Populaţia statistică poate consta şi în membrii unei unităţi administrativ-teritoriale sau ai unui grup dintr-oanumită comunitate, ţintă a unor intervenţii susţinute din bani publici.Toate acestea de mai sus sunt mai mult problematici din care pot fi puse întrebări. Putem puneîntrebarea într-un mod apropiat de formularea propusă sau pentru fiecare dintre ele putem formula maimulte întrebări, astfel încât să înţelegem mai bine fenomenul.Sondajul de opinie este utilizat ca sursă principală de culegere a datelor în 22.5 %(9) din cazuri(Tabelul1), ca metodă secundară în 25%(10) din cazuri(Tabelul 2), iar ca metodă terţiară, tot în 25%(10) dintrecazuri dupa cum reiese din Tabelul 3.Tabelul 3.Metoda terţiarăFrecvenţa Procentulanaliza doc 10 25,0sondaj 10 25,0interviu ind 4 10,0focus group 6 15,0Delphi 8 20,0observaţia 2 5,0Total 40 100,0Dacă prin analiza documentelor este încurajată utilizarea datelor deja existente, din motive deeconomie şi eficientă, analiza va evidenţia de cele mai multe ori carenţe în datele avute la dispoziţie ca o44 Sorin Dan Şandor, (2004),Analiză şi cercetare, Cluj-Napoca: Accent, p.5945 Traian Rotariu şi Petru Iluţ (2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Polirom, p. 5246 H.H. Hyman, 1973, Surveys in the Study of Political Psichology, în J.N. Knutson ed., Handbook of PoliticalPsichology, Jossey Bass27