METODE UTILIZATE ÎN EVALUAREA PROGRAMELOR: ANALIZA ...

consecinţă a unor studii anterioare. Datele obţinute prin sondajul de opinie aplicat în cadrul studiului deimpact trebuie interpretate prin prisma şi în contextul datelor regăsite în arhive, datelor provenite dinrecensăminte şi al celorlalte date statistice existente.Scopul unui astfel de sondaj ar fi :1. să verifice valabilitatea datelor obţinute iniţial, pe un eşantion mai larg şi mai reprezentativ2. adresarea unor întrebări în legatură cu probleme care nu au fost abordate anteriorAstfel se obţin date predominant cantitative (legate de nivelul de angajare a forţei de muncă, sursele devenit).Dacă se utilizează sondajul de opinie, trebuie avute în vedere urmatoarele elemente:• utilizarea întrebărilor potrivite• construcţia eşantionului• alegerea celor mai relevante tehnici de analiză a datelorÎntrebările ar trebui să se concentreze pe problemele sociale cu care are legatură proiectul. Trebuie săexiste o legatură directă între variabilele cu ajutorul cărora se măsoară impactul şi întrebărilechestionarului. Numărul şi conţinutul întrebărilor trebuie să se plieze pe importanţa relativă a variabilelor.Accentul trebuie pus pe claritatea formulării întrebărilor. Încă din această etapă, o importanţăsemnificativă o are influenţa variabilelor externe. Validitatea concluziilor depinde de masura în care poatefi anticipată şi controlată influenţă acestora. Claritatea şi relevanţa întrebărilor, precum şi ordinea în careîntrebările sunt prezentate poate avea un impact semnificativ asupra validităţii analizei. Problemavariabilelor externe şi a oportunităţii întrebărilor poate fi rezolvată prin pre-testarea instrumentului. Înacest context, unii cercetători vorbesc despre procesul de clarificare sau de curăţare a instrumentului.Înainte de a începe construcţia unui chestionar în vederea utilizării lui pentru evaluarea impactului socialal unui proiect sau program, specialistul în ştiinte sociale trebuie să ţină cont de două realităţi: realizareaunor cercetări noi presupun, de regulă mult timp, şi în al doilea rând, este recomandabilă utilizareacercetărilor anterioare. Studiile cantitative trebuie corelate cu tehnicile inductive de analiză a informaţieiexistente, cu analiza informaţiei calitative şi cu observaţia.Metode calitative complementareInterviul semi-structuratSimilar unui sondaj de opinie, interviul semi-structurat utilizează un ghid foarte asemănător cu unchestionar cu mai multe întrebări deschise. Utilizat în EIS de doar 17.5% dintre cercetători ca metodăprincipală (vezi Tabelul 1), el are supremaţia ca metodă secundară utilizată în evaluarea impactului social(vezi Tabelul 2), fiind apreciat ca metodă predilectă în procesul de aprofundare şi clarificare ainformaţiei. În utilizarea interviurilor semistructurate, tehnicile de interpretare şi vizualizare a datelor potoferi informaţii semnificative privind impactul unui anumit program. În anumite cazuri se utilizeazăpovestile de viaţă sau documentele care atestă cheltuirea veniturilor, cu scopul de a stabili amplitudinea şicombinaţia strategiilor de existenţa urmate (şi cine le urmează).Focus-group-ul şi metoda DelphiFocus-group-ul şi metoda Delphi pot fi considerate ca metode fie complementare, fie alternative analizeidocumentelor şi sondajului de opinie, dar construite pe baza lor. Atât focus-group-ul cât şi metoda Delphioferă date mai robuste din punct de vedere stiinţific decât abordările inductive. Focus-group-ul poateconţine şase sau mai multe persoane, reprezentative pentru grupul asupra căruia se calculează impactul. înurma discuţiilor pot fi identificate şi cuantificate o serie de probleme şi tipuri de impact social. Utilizareaacestei tehnici necesită o pregatire specială a celui care moderează discuţiile. El trebuie sa fie mai multdecât familiar cu metodele şi tehnicile de cercetare şi mai ales de intervievare.Metoda Delphi utilizează tehnici specifice cercetării etnografice; un eşantion de respondenţi esteselectat şi sunt puse o serie de întrebări într-o prima etapă de interviuri individuale. Cercetătorul comparăinformaţiile, se întoarce la membrii eşantionului şi le pune o serie de întrebări referitoare la discrepanţele28