cuprins - Pro Didactica

QUO VADIS?poate profita de programele de cooperare ºtiinþificã ºi schimb universitar. Trebuie sã „exploatãm” aceste oportunitãþi,deoarece acceptarea standardelor educaþionale ºi ºtiinþifice este calea cea mai sigurã pentru aprofundarea procesuluide integrare europeanã.Nicolae LEAHU,doctor, conferenþiar universitar, Universitatea deStat „Alecu Russo” din Bãlþi1. Cu toatã confuzia pe care o întreþin guvernanþiinoºtri din clipa celui de-al treilea descãlecat purpuriu,se poate vedea bine cã spaþiul mediatic e suprasaturat detruisme în legãturã cu virtualitãþile integrãrii europene(ºi) a Republicii Moldova, cu atît mai mult cu cît pînã ºiPreºedintele Voronin ºi-a reorientat privirile de la steluþade rubin a turnului Spaski din Kremlin spre turnul Eiffel,dacã nu chiar spre Turnul Babel, de unde, zice-se,au ºi început marile rãtãciri.Din pãcate, pentru a te scãlda în Atlantic, cel puþinimaginar, precum bidiviul lui Gengis Khan, nu e suficientsã vrei sã te rãcoreºti, la fel cum, singurã, nu te ajutã niciimaginaþia. Mai e nevoie de exact ceea ce nu avem, adicãde o clasã politicã (!) conºtientã de lumea în care trãimºi – vai, nouã! – în care mã tem sã nu re-trãim praxisulsuprarealist de care am scãpat abia ieri ºi în a cãruicolbãraie ideologicã vom orbecãi încã multã vreme, în totcazul, nu mai devreme de marele vînt care sã ne maiscuture de prin portocali sau mesteceni ºi sã ne învîrtejeascãspre-acasã, poate ºi pe canalele western-union.Ei bine, dincolo de notele pamfletare ce pot scînteiadintr-un condei, dupã mine, integrarea europeanã esteo formã de punere în ordine a conºtiinþei europene înacest moment de re-gîndire a lumii în perspectivarealitãþilor globalizãrii. Lumea s-a des-centrat ºi, avîndrevelaþia destrãmãrii perpetue (ca sã nu spun apocaliptice),îºi cautã un centru. Regrupîndu-se, de faptrescriindu-ºi hotarele, mai ales în sensul extinderiiacestora (inclusiv peste fruntariile Rusiei, a cãrei importanþã– în arhitectura politicã a ultimelor trei secole – afost deosebit de mare pe continent), Europa încearcã sãreziste marilor provocãri politice ºi economice alepostmodernitãþii ºi, mai cu seamã, teribilelor presiunidemografice care o ameninþã (ca “paradis” social-culturalºi economic, fiind cea mai vulnerabilã faþã de SUAºi Canada sau Australia) dinspre lumea islamicã ºi, nuElena MURARU,doctor, conferenþiar universitar,Universitatea de Stat din Moldova1. La etapa actualã integrarea – în context regional,continental, mondial – este o condiþie sine qua non aexistenþei.A te integra înseamnã sã aderi la lume, sã determinianumiþi parametri în toate sferele de activitate. Contextulistoric i-a oferit Europei ºansa de a avea un rol prioritarmai puþin, dinspre þãrile suprapopulate ºi sãrace ale Asieiºi Africii. La fel de însemnatã este, pentru europocentriºti,ºi protejarea spaþiului comunitar în faþa foartedinamicei economii americane, ca ºi a numeroaselorpretenþii ale Rusiei, în cazul cînd aceasta nu va fi atrasãpe orbita intereselor europene. Marea piaþã a Rusiei (unaîn continuã dezvoltare, inclusiv ca putere de absorbþie aproduselor civilizaþiei occidentale de consum), ãsta-ivisul european! Restul e voinþã politicã ºi eleganþãdiplomaticã… Dacã înþelegem regulile jocului, estesimplu ce avem de fãcut… Impresia mea este însã cãgobsecii noºtri mai degrabã vor prefera o sinuciderecolectivã decît sã jertfeascã ceva din profitul lor imediat– ASTA-I CAUZA AMÎNÃRILOR de tot soiul! –pe altarul… integrãrii. Or, integrarea europeanã este, înprimul rînd, disponibilitate pentru reforme.2. În materie de învãþãmînt, sîntem europeni celpuþin în concepþie, modelele educaþionale de la noifiind – groso modo – de extracþie francezã sau germanã.Pentru a participa eficient la cauza integrãrii europene,învãþãmîntul trebuie sã se europenizeze în sensulsporirii competenþei profesionale a cadrelor didactice(încã destul de necioplite intelectual, inclusiv la niveluniversitar) ºi a asumãrii valorilor europene propriuzise,începînd cu respectarea drepturilor fundamentaleale omului (implicit ale copilului) ºi terminînd cuinstalarea unei viziuni filozofice care sã se îndepãrtezecît de cît de cãþeluºii cu pãr creþ ai discursului naþional(-ist), una dintre principalele surse ale demagogieieducaþionale de la noi. Învãþãm pe de rost o doinã deduºmãnie ºi, rostind-o, ca la carte, în vreo adunare,considerãm cã am ºi bifat patriotic. Nu, a-þi îndeplinidatoria faþã de neam înseamnã sã nu-þi pulverizezidiscipolii cu banalitãþi ºi sã cucereºti zilnic un centimetrupãtrat din deºertul ignoranþei ºi al inculturii. Unproiect utopic?! Dar ce-þi rãmîne de fãcut într-o þarãnenorocitã din punct de vedere economic ºi legislativ,care fabricã anual cel mai mare numãr de juriºti ºieconomiºti pe cap de locuitor muncind la negru peîntinsurile… Europei…în conturarea culturii de pe Terra. Principiile ºi legitãþileacestei culturi sînt axa culturii ºi civilizaþiei umane.Integrarea europeanã are drept scop crearea celei maidezvoltate ºi competitive comunitãþi în context mondial,iar pentru Republica Moldova este ºansa de “a fi”,desprinzînd din aceastã expresie conotaþia filozoficã,economicã, socialã, culturalã etc.2. Orientarea învãþãmîntului/educaþiei spre parametriieuropeni este una dintre premisele de bazã aleintegrãrii europene. Investiþia în educaþie este apreciatãDidactica Pro..., Nr.1(23) anul 2004INTEGRAREA EUROPEANà PRIN EDUCAÞIE ªI ÎNVÃÞÃMÎNT15