cuprins - Pro Didactica

QUO VADIS?conþinutal, tehnologic, Republica Moldova fiind pe primulloc în topul þãrilor est-europene în construcþia ºi dezvoltareacurricularã) ºi la cel al finalitãþilor educaþionale, elevii noºtriputînd sã se integreze în orice unitate de învãþãmînt din oriceþarã europeanã, la orice treaptã de învãþãmînt general.Cedãm însã foarte mult la compartimentul dotarematerial-financiarã (care nu este o problemã a învãþãmîntuluici a economiei), acest impediment fiind mereudepãºit datoritã martirajului intelectualitãþii pedagogice.Noul sistem de învãþãmînt asigurã educaþia interculturalã,comunicarea interumanã ºi interculturalã, contribuieesenþial la soluþionarea problemelor lumii contemporane,face educaþia ºi învãþãmîntul mai accesibile ºi mai productive;favorizeazã stabilirea unei economii rentabile;aplaneazã/eliminã conflictele interetnice ºi religioase etc.CONDIÞIILE RE-INTEGRÃRII EUROPENE AÎNVÃÞÃMÎNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVAPentru o re-integrare europeanã deplinã ºi fireascã aînvãþãmîntului ar trebui sã fie repusã în actualitate experienþainterbelicã a învãþãmîntului românesc, care a angajatfactorii social-politic (unificarea statului naþional român,consolidarea identitãþii naþiunii româneºti), economic(dotarea material-financiarã a ºcolilor în funcþie de gradulde integrare în românitate a comunitãþii locale), conceptual(s-a constituit, în procesul unei polemici ºtiinþificelibere, un concept educaþional unic, de facturã naþionaluniversalã,pentru întreg învãþãmîntul românesc) etc. Or,ideea europeanã în învãþãmîntul din Republica Moldovaar trebui asociatã cu acþiuni strategice cum ar fi:1. Recunoaºterea Republicii Moldova drept aldoilea stat românesc.2. Elaborarea unei doctrine politice a educaþiei,adecvate conceptului de stat naþional românescºi ideii europene.3. Re-obþinerea, re-edificarea identitãþii româneºti apopulaþiei bãºtinaºe majoritare prin educaþie ºiînvãþãmînt: atîta timp cît sîntem marcaþi de crizaidentitãþii ºi de criza proprietãþii, deci atîta timp cîtnu avem conºtiinþa identitãþii, voinþa noastrã politicãpentru re-integrarea europeanã este încã slabã.4. Re-integrarea culturalã: majoritatea pãrinþilor ºibuneilor copiilor, elevilor ºi studenþilor moldovenireprezintã generaþiile de oameni formaþipreponderent în contextul variantei sovietice aculturii ruse, care nu ne recunoaºte identitatearomâneascã. În acest sens, tendinþa guvernanþilorde a elimina din învãþãmînt românismul, inclusivprin distrugerea ºi/sau obstrucþionarea disciplinelorºcolare Istoria românilor, Limba ºi literaturaromânã, este ºi o acþiune de obstrucþionarea identitãþii poporului Republicii Moldova, iarprin aceasta – ºi o acþiune antieuropeanã, cãciideea europeanã presupune activitatea socialpoliticã,economicã ºi cultural-spiritualã a unorcomunitãþi naþionale, grupuri sociale ºi indiviziconstituiþi ca entitãþi umane.5. Fertilizarea tuturor structurilor învãþãmîntului,cercetãrii ºi dezvoltãrii cu elementul tînãr, formatîn universitãþile din Europa, SUA ºi Canada.6. Unificarea sistemului naþional de învãþãmînt,fiind desfiinþat sistemul de învãþãmînt cu predareîn limba rusã, care este opozant re-integrãriieuropene prin nerecunoaºterea identitãþii româneºtia populaþiei majoritare ºi a învãþãmîntuluiîn limba românã pentru toþi cetãþenii þãrii.7. Deoarece realizarea primelor condiþii sînt dependentede factorul politic, iar acesta, în calitateaºi configuraþia sa de azi, nu se aratã favorabil reintegrãriieuropene, cea mai importantã ºi poateunica condiþie a re-europenizãrii învãþãmîntuluieste menþinerea ºi dezvoltarea valorilor achiziþionateºi produse în perioada de constituire a ºcoliinaþionale în Republica Moldova.Încheiem acest studiu printr-o definiþie a ideii europenedatã de Al. Husar, exegetul contemporan al europenizãrii:Astfel, ideea europeanã prinde contur, se imuneca o idee-forþã în cultura noastrã, se leagã de ideeanaþionalã, face corp comun cu ea, o consolideazã. Ideearomâneascã devine ea însãºi un corelat al ideii europeneºi nu poate fi conceputã altfel decît în acelaºi larg context.Cele douã idei nu sînt exclusive sau exclusiviste.În gîndirea celor mai avansate minþi ale vremii, sepresupun, se absorb reciproc. Ideea europeanã nu e decîtideea româneascã afirmatã în plan european. Iar ideearomâneascã devine ea însãºi o idee europeanã prinperspectiva ce ºi-o deschide pe acest plan (p. 362).REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:1. Curriculum de bazã. Documente reglatoare,Chiºinãu, 1997.2. Duroselle, J. B., L´idée de l´Europe dansl´histoire, Paris, 1965.3. Ethos, Anul I, nr.1, (1944), p. 127-128.4. Gîndirea, Anul III, nr. 1-2 (1924).5. Gusti, D., Opere, Vol. IV, Bucureºti, 1970.6. Husar, Al., Ideea europeanã, Editura Polirom,Iaºi, 1993.7. Ornea, Z., Studii ºi cercetãri, Editura Eminescu,Bucureºti, 1972.8. Pâslaru, Vl., Introducere în teoria educaþiei literarartistice,Editura Museum, Chiºinãu, 2001.9. Pâslaru, Vl., Principiul pozitiv al educaþiei,Editura Civitas, Chiºinãu, 2003.10. Vãideanu, G., Educaþia la frontiera dintre milenii,Editura Politicã, Bucureºti, 1988.11. Vintilã, H., Delimitãri//Meºterul Manole, Anul I,nr. 1, p. 3-4.12. Voyenne, B., Historia de la ideea europea,Barcelona, 1970.Didactica Pro..., Nr.1(23) anul 2004RE-INTEGRAREA EUROPEANà A ÎNVÃÞÃMÎNTULUI DIN MOLDOVA27