cuprins - Pro Didactica

EDUCAÞIE PENTRU DEMOCRAÞIEsau profesori. De asemenea, ei au obligaþia de asusþine moral ºi material instituþia.9. Am scos în evidenþã asemãnãrile ºi deosebirile întresocietatea ºi ºcoala democraticã. Am triumfat cîndcopiii au înþeles cã democraþia este un antipod alanarhiei ºi nu înseamnã realizarea dorinþelor cuorice preþ, ci respectarea legilor, þinînd cont denevoile ºi drepturile celor ce te înconjoarã.La 22 noiembrie 2003, în Liceul „Mihail Sadoveanu”a avut loc seminarul „Democratizarea instituþiilor deînvãþãmînt” cu participarea profesorilor din comuneleBravicea, Sipoteni, Horodiºte. În cadrul întrunirilor s-aprodus un schimb de experienþã ºi de sugestii. Majoritateaprofesorilor considerã cã ºcolii îi revine un rolimportant în formarea societãþii democratice, ea fiindoglinda, reflectarea societãþii în/ºi pentru care activeazã.Ne propunem sã formãm tineri cetãþeni în corespunderecu imperativele timpului ºi ar fi incorect sã le impunemniºte valori „demodate”. Ar fi mai eficient, dacã am cãutaîmpreunã ºi am gãsi sau regãsi veºnicele valori umane.Cînd vorbim despre sistemul educaþional democratic,avem în vedere „egalizarea ºanselor de reuºitã ºcolarãîn condiþiile unei instruiri calitative, managementuleficient al resurselor umane, informaþionale, financiare,materiale la nivelul societãþii” (S. Cristea).Democratizarea învãþãmîntului are douã tendinþe:– cantitativã, cînd accesul în instituþiile de învãþãmîntse egalizeazã, dar nu se presupune ºi calitatea lor(se legifereazã obligativitatea învãþãmîntuluiprimar, gimnazial al ºcolii de culturã generalã);– calitativã, care nu se reduce la treapta ºcolarizãriigenerale obligatorii, ci se extinde asupra egalizãriiºanselor de reuºitã la toate nivelurile sistemului.Aici educaþia este o componentã a politiciieconomice ºi sociale. Se urmãreºte o instruireintensivã, care ar permite absolventului sautînãrului specialist sã se adapteze uºor la noilecondiþii impuse de societatea în permanentãtransformare.Din discuþiile cu elevii, pãrinþii ºi colegii mei, dinpractica de predare a disciplinelor “Noi ºi Legea” ºiistoria, din evaluarea chestionarelor am dedus cã democratizareaprocesului de educaþie ºi instruire depindede cîþiva factori ºi anume:Societatea. Nu poþi promova valorile democratice,dacã ele nu sînt acceptate de cetãþeni. Ne frãmîntãgîndurile elevilor noºtri: “oare nu-s arhaisme astãzinoþiunile de omenie, bunãtate, sinceritate, onestitate...?În societatea noastrã prosperã acei care uitã de ele”. Daram ferma convingere cã în sufletele desþelenite sãmînþabunã va rodi prin fapte demne. Parafrazînd un filozofindian, aº spune cã democraþia este asemeni unei pietricelecare poate schimba cursul rîului. Atunci cînd se voraduna mai multe „pietricele” la un loc, ele vor forma undig ce va schimba istoria umanitãþii.Guvernul. Þine de obligaþia demnitarilor de stat caprincipiile democratice, consfinþite de Constituþie, sã fierealizate în practicã. Nu este suficient sã iniþiezi reforme;pentru a le promova sînt necesare surse financiare. Majoritateainstituþiilor de învãþãmînt duc lipsã de cabinetespaþioase, de utilaj modern, de suporturi didactice etc. Soluþionareaproblemelor cu care se confruntã ºcoala de azireclamã colaborarea ºi cooperarea puterii publice centraleºi a celei locale cu funcþionarii inspectoratelor ºcolare, cuechipele manageriale din instituþiile de învãþãmînt.Cadrele didactice au menirea, dar ºi marea responsabilitatede a contribui la formarea unor cetãþeniactivi, capabili sã promoveze valorile general umane.Mulþi pedagogi cu înalte calitãþi profesionale sînt însãpensionari sau în prag de pensionare ºi nu înþeleg pedeplin procesul de democratizare: „...nu vedeþi unde amajuns? ªi aºa e prea multã libertate...”. Dar anumeprofesorii sînt acei care, prin faptele ºi comportamentullor, trebuie sã convingã elevii cã valorile democraticeexistã ºi urmeazã a fi respectate.Asupra elevilor influenþeazã în mod deosebit nu doarceea ce le spunem despre valorile democratice, dar ºicomportamentul nostru, relaþiile de ajutor, sprijin, respect,colegialitate, ce le stabilim cu administraþia ºcoliiºi cu alþi profesori.Elevii sînt acei care aºteaptã ºi sînt deschiºi schimbãrilor.Cum îi formãm astãzi, aºa vor fi mîine. Avemposibilitatea sã ne configurãm viitorul ºi ar fi pãcat sãratãm aceastã ºansã.Nu trebuie sã ne fie indiferentã soarta copiilor noºtri ºiam vrea ca generaþia în creºtere sã aibã posibilitatea de a-ºialege instituþia de învãþãmînt, profesorii, disciplinele destudiu, manualele etc., de a beneficia de o masã caldã laprînz, de condiþii corespunzãtoare (cãldurã, luminã, mobilier,salã de sport...), de a învãþa în clase de maximum 20de elevi (deoarece profesorul nu poate acorda în 45 de min.ºanse egale tuturor celor 35 de copii), de a participa la diverseactivitãþi extraºcolare. Unde au dispãrut casele decreaþie pentru copii ºi cercurile pe interese: aviamodelism,“Mîini dibace”, teatrul de pãpuºi, cercurile dramatice,corurile, ansamblurile vocale ºi instrumentale? Am vrea sãse stabileascã o relaþie de parteneriat elevi-pãrinþi-profesoriadministraþiaºcolii-administraþia localã, bazatã pe sinceritate,încredere, compromis; nu doar sã se mimeze comportamentuldemocratic, ci ºi sã se promoveze consecventprincipiile democraþiei: la ºcoalã, în familie, în societate.O ºcoalã fundamentatã pe libera exprimare a opiniilorde cãtre elevi, pãrinþi, profesori, ce asigurã funcþionareatuturor principiilor democratice ºi promoveazãvalorile general umane în învãþãmînt ºi societate reprezintã,dupã mine, o adevãratã ºcoalã democraticã.Desigur, nu existã rãspunsuri de-a gata în ceea cepriveºte accelerarea procesului democratizãrii în învãþãmînt,important este sã dorim cu toþii acest lucru, sã neunim eforturile în cãutarea soluþiilor optime.Didactica Pro..., Nr.1(23) anul 2004ÎN CÃUTAREA DEMOCRAÞIEI47