cuprins - Pro Didactica

More documents

Recommendations

Info

EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃPlanuri/atenþii ale familiei faþã decopilV. Date psihologice:I.Q.GîndireaMemoriaAtenþiaVoinþaAfectivitatea (stãrile afective)TemperamentulSpiritul de observaþieCreativitateaAptitudinilePsihomotricitatea– coordonarea motorie– lateralitatea (dominanþa manualã,ocularã, a piciorului)Atitudinea faþã de:– sine– societateComportamentulVI. Date pedagogice:Capacitatea de învãþareMotivaþia pentru învãþareStilul de învãþareDisciplinele preferateAtitudinea faþã de– succesul ºcolar– eºecul ºcolarGradul de însuºire a cunoºtinþelorActivitãþi educative extraºcolareVII. Date socioprofesionale:Integrarea socialã– în colectivul clasei– în grupul de prieteniRelaþii interpersonaleImaginea/opinia colegilorAtitudinea faþã de muncãStilul de muncãGesturi profesionaleComportamentul general în muncã(perseverenþã, iniþiativã, stãpînire desine etc.)Organizarea locului de muncãOrganizarea timpului liberVIII. Caracterizare finalã:Dominante pozitiveDominante negative (posibilitãþi derecuperare)RecomandãriUn eveniment deosebit pentru experienþa educaþionalã din republicã a avutloc de curînd la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. Aici ºi-a gãsitrealizare o nouã idee a echipei Centrului – editareaSetului de ilustrate didactice:TERRA APARÞINE FIECÃRUIA, TERRA APARÞINE TUTUROR!elaborat în baza celor mai interesante materiale prezentate la ConcursulBursele – 2003 “Educaþie pentru o societate deschisã”.Autorii lucrãrilor sînt elevi din localitãþirurale ºi centre raionale, ghidaþi deprofesorii lor:N. Þiple – ªcoala primarã Mereni,r. Anenii Noi;N. Romanciuc – ªcoala medie generalãHîrºovãþ, r. Anenii Noi;I. Paºcan ºi N. Paºcan – ªcoala mediegeneralã Þînþãreni, r. Anenii Noi;S. Rudoi – ªcoala specialã, or. Ialoveni;S. Arteni – ªcoala medie generalãnr.3, or. Nisporeni;M. Cicala – Liceul Teoretic„A. Mateevici”, Cãuºeni;M. Þapordei – ªcoala medie generalãTartaul, r. Cantemir;L. Gaidãu – ªcoala medie generalãZãicani, r. Rîºcani;S. Jitariuc – ªcoala medie generalãnr. 1, or. Grigoriopol.Mulþumim tuturor participanþilorpentru colaborare ºi îi felicitãm cuocazia succeselor obþinute!Coordonator <strong>Pro</strong>gram:Violeta DUMITRAªCU40COPILUL CU DEFICIENÞE DE AUZ ªI ªCOALA DE CULTURÃ GENERALÃ
Rubricã realizatã cu sprijinul <strong>Pro</strong>gramului Echitate Gender & ªanse Egale alFundaþiei SOROS-MoldovaEDUCAÞIA DE GENEducaþia de gen – un vector aldemocratizãrii societãþii dinperspectiva de genDaniela TERZIFundaþia SOROS-MoldovaParadigma egalitãþii ºi echitãþii gender, fiind unadintre valorile umane fundamentale, devine un dezideratal contemporaneitãþii, iar iniþierea ºi menþinerea unuiproces eficient de abordare echitabilã a bãrbaþilor ºifemeilor constituie garanþia accederii cu succes spredemocratizarea societãþii.Principiul egalitãþii gender reclamã protecþia, promovareaºi respectarea drepturilor umane ale bãrbaþilor ºifemeilor. De asemenea, egalitatea gender implicã asigurareaºi oferirea ºanselor egale pentru femei/fete ºi bãrbaþi/bãieþi în toate sferele vieþii. Echitatea gender se exprimãprintr-un ºir de acþiuni concrete, prin intermediul cãrorasînt eliminate disparitãþile dintre sexe, stereotipizarea,atitudinile sexiste ºi discriminarea. Echitatea gender estedeci procesul, iar egalitatea gender – finalitatea. Altfelspus, realizarea echitãþii gender presupune elaborarea unorpolitici publice eficiente, strategii comprehensive ºiproiecte durabile, graþie cãrora ar putea fi consolidatã osocietate în care principiul egalitãþii gender (engl. genderequalsociety) este unul primordial, o societate în care atîtfemeile cît ºi bãrbaþii au ºanse egale de a participa la toatetipurile de activitãþi sociale, beneficiazã în aceeaºi mãsurãde privilegii economice, politice ºi culturale ºi îºi divizeazãîn mod echitabil responsabilitãþile ºi obligaþiunile.Egalitatea ºi echitatea gender este asiguratã de parteneriatuldintre femei ºi bãrbaþi, implicaþi activ ºi voluntar îndiverse activitãþi, în corespundere cu caracteristicile lorindividuale, fãrã a fi constrînºi de conotaþiile culturale ºisociale ale noþiunii de gender ºi indiferent de apartenenþala o categorie de sex sau alta.Chiar dacã în ultimii ani s-au întreprins diverseacþiuni în scopul instituirii egalitãþii gender, se impunetot mai mult abordarea pluridimensionalã. De asemenea,luînd în consideraþie necesitatea de a face faþã schimbãrilorrapide care survin în situaþia socioeconomicã aMoldovei, precum ºi exigenþa de racordare la standardeleinternaþionale privind respectarea principiului egalitãþiide gen, consolidarea unei societãþi echi-genuriale devineun imperativ al timpului.Instituþiile de învãþãmînt de toate nivelurile sîntmarcate de norme, stereotipuri ºi ideologii de gen.Modelele genuriale recomandate în cadrul educaþieioficiale sînt extrem de importante pentru integrareaulterioarã în societate a persoanelor. ªcoala contribuiesemnificativ la consolidarea identitãþii psihosexuale aindividului uman, iar afirmarea acestuia, la maturitate,ca „bãrbat” sau „femeie”, va fi condiþionatã de normeleºi modelele comportamentale ºi atitudinale, însuºite peparcursul ºcolaritãþii. Deoarece identitatea gender esteun concept care se formeazã din fragedã copilãrie cutendinþã sã se stabilizeze ºi cimenteze în perioadaºcolarizãrii, psihologii susþin cã mediul ºcolar, ca ºi celfamilial, are un impact enorm asupra constituirii ºimenþinerii acestei identitãþi prin prezentarea imaginiiculturale a bãrbatului ºi a femeii. În cadrul interacþiunilorcu semenii, copiii „învaþã” sã se identifice pe sine ºi sã-ipoatã aprecia adecvat pe alþii. Astfel, copiii deprindcomportamente dezirabile din punct de vedere social, înfuncþie de categoria gender cãreia îi aparþin, încercîndsã observe comportamentele exercitate de ceilalþi membriai aceleiaºi categorii de gen ºi sã le apreciezerelevanþa pentru a le utiliza ulterior mult mai reuºit.ªcoala, în calitate de instituþie publicã, înglobeazãvalorile, standardele, normativele societãþii, unele41
Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
Page 5: QUO VADIS?Pavel BARBALAT,lector sup
Page 12 and 13: QUO VADIS?Republica Moldova. Dar s
Page 14 and 15: QUO VADIS?Conform acestei teze peri
Page 16 and 17: QUO VADIS?în lumea întreagã ca c
Page 18 and 19: QUO VADIS?cu Ungaria sau Polonia. I
Page 20 and 21: QUO VADIS?care ar beneficia Republi
Page 22 and 23: QUO VADIS?Re-integrarea europeanã
Page 24 and 25: QUO VADIS?Pe plan mondial, disputel
Page 26 and 27: QUO VADIS?învãþãmînt liceal: a
Page 30 and 31: QUO VADIS?O cursã mare spre Europa
Page 34 and 35: Rubricã realizatã cu sprijinul Fu
Page 36: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃCopilul
Page 42 and 43: EDUCAÞIA DE GENderivate din stereo
Page 44 and 45: EDUCAÞIA DE GENasumarea responsabi
Page 46 and 47: EDUCAÞIE PENTRU DEMOCRAÞIEDA NU N
Page 48 and 49: EDUCAÞIE PENTRU DEMOCRAÞIERelaþi
Page 50 and 51: EDUCAÞIE PENTRU DEMOCRAÞIEde lide
Page 52 and 53: DOCENDO DISCIMUSPredarea biografiei
Page 54 and 55: DOCENDO DISCIMUSEtapele vieþii Eve
Page 56 and 57: DOCENDO DISCIMUSA debutat ca public
Page 58 and 59: INTERNATIONALReading AssociationRub
Page 60 and 61: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) A -
Page 62 and 63: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEDupã
Page 64 and 65: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICECîteo
Page 66 and 67: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEbine r
Page 68 and 69: DICÞIONARRolul educaþiei în pers
Page 70: DICÞIONARPerspectiva societãþi e

cuprins - Pro Didactica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?