Revista RO.aliment editia 2- expertul tau in industria alimentara

INTERVIUROA
în Topoloveni ar trebui să înregistreze „magiun de
prune”, iar în acel borcan să pună ce vrea dumnealui,
când vrea dumnealui? Ei, inițial, au apărut cu magiunul
de prune Topoloveni, după care și-au dezvoltat încă
un lanț foarte mare de produse. Noi, în continuare,
primim reclamații vizavi de aceste produse, dar nu voi
comenta calitatea lor. Numai că îmi pun mari semne
de întrebare vizavi de preț. Acel preț de dumping este
din cauza calității, din cauza unor șmecherii financiare
sau din ce motiv o fi el… Pentru că eu tot mă chinui
să dau prețul mai jos, dar nu poți reduce prețul când
faci calitate. Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu
a vrut să invalideze această marcă. ANPC nu a vrut
să-i notifice, iar noi, din cauza confuziei create, i-am
dat în judecată. Noi am promovat magiunul ca produs
autentic, unic, tradițional românesc. Noi am promovat
peste tot România. România ce ne face nouă? Vrea să
ne distrugă? De ce? Pentru că este mult mai important
ca un producător care vinde produse false să aibă o
creștere a vânzărilor? Și mă întreb pentru cine face
acele vânzări?
Înțeleg că ați avut unele probleme și cu ANPC-ul?
PROCESARE
Până în acest an am fost amendați în fiecare an, în luna
ianuarie, pe motiv că noi nu suntem produs tradițional.
Cine ne-a amendat? Ne-a amendat Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorului. Nu pot
decât să-i mulțumesc actualului director general Paul
Anghel, care, împreună cu Ministerul Agriculturii, au
emis un ordin către toate direcțiile regionale ANPC
să nu ne mai amendeze. Era o logică elementară.
Indicația geografică protejată se obține pentru produse
tradiționale din UE. Cum vii tu să mă amendezi pe
mine că nu sunt produs tradițional? Am reușit în 2013
să facem o standardizare pentru magiunul de prune,
pentru că nu am fost de acord ca românii să consume
pastă de prune adusă din Ucraina, crezând totuși că
mănâncă magiun.
Deci, am standardizat în 2013, pe banii noștri. Ne-am
trezit în anul 2013, la finalul standardizării, că ni s-a râs
în nas, spunându-ni-se: „Ei, și…? Standardul nu este
obligatoriu în România.” O felicit acum pe Simona Man
pentru că spune din ce în ce mai des: „Atenție, STASuri!”
Mie îmi trebuie „STAS” în industria alimentară
pentru că trebuie să știu ce consum. Este nevoie de un
ordin al MADR, ANPC și al Ministerului Sănătății.
Ne-a mai trebuit încă un an pentru că am avut opoziția
producătorilor din industria alimentară care, așa cum
ne așteptam, în momentul în care s-a deschis această
nișă a standardelor și a ordinelor pentru un început al
STAS-ului din industria alimentară, s-au alarmat foarte
tare. Eu am mai avut o propunere și o țin până la capăt.
Fiecare, împreună cu copiii, cu părinții, să mănânce
minimum 6 luni ceea ce se produce în industria
alimentară. Hai să-i văd eu câți se prind la treba asta, că
noi ne prindem. Avem magiun, avem zacuscă, pastă de
roșii. Trăim liniștiți fără niciun pic de probleme. Să-i văd
eu pe ceilalți ce vor face!
Zilele trecute am vrut să înregistrăm magiunul care se
producea în 1914, pentru că la Topoloveni nu se făcea
numai magiun din prune. Se făcea magiun din strugure,
din dovleac și magiun din măr. Eu, de exemplu, olteancă
fiind, am trăit cu magiun din strugure, pe care nu îl făceam
cu zahăr. Era un anumit soi, se numea ananas, nu are
nicio treabă cu fructul ananas. Era un strugure negru din
care se făcea magiunul din strugure. Erau bucuria noastră,
toamna, magiunul și bulionul. Mirosea demențial, asta m-a
și împins către magiunul din prune, mirosul. Și-mi respinge
mie OSIM-ul înregistrarea magiunului din struguri, dovleac
și măr, pe motiv că magiunul se face doar din prune. Este
culmea aberației unei instituții care nici măcar nu cunoaște
termenul din DEX! Magiunul se face din fructe, fără zahăr
adăugat. Magiunul își are rădăcina în termenul turcesc
„magun”. Magun însemna această pastă de fructe, fără
zahăr. Oare chiar așa de tare să-i fi deranjat pe domnii
de la OSIM? Nici măcar nu-i cunosc, dar e un fel de
familie mafiotă. Un funcționar a greșit și ca să nu-și asume
întreaga instituție greșeala, continuă să se judece.
„MI-AU
SCĂZUT
VÂNZĂRILE
DE 20 DE
ORI DIN
CAUZA
FALSURILOR.”
40 MAI 2016