15.12.2012 Views

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

T E FAAI<strong>TE</strong> PAPU ATU NEI MATOU, OIA <strong>TE</strong> PERESIDENIRAA<br />

MATAMUA e te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo o te Ekalesia<br />

a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei e,<br />

ua haapaohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te<br />

vahine e ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani<br />

no te hopea mure ore o Ta÷na ra mau tamarii.<br />

UA HAMANIHIA <strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> TAATA ATOA—te tane e te vahine—<br />

i te hoho◊a o te Atua ra. Ua riro te taata tataitahi ei tamaiti<br />

varua herehia e ei tamahine varua herehia a na metua i te ra◊i<br />

ra, e no reira, tei roto i te taata tataitahi te huru atua e te ravea<br />

ia riro ei atua. Ua riro te apeniraa tane e te apeniraa vahine ei<br />

tuhaa faufaa rahi roa no te ihotaata e no te tumu o te taata<br />

tataitahi i roto i te ao na mua a◊e, i roto i te ao tahuti nei, e i<br />

roto hoi i te ao a muri atu.<br />

I ROTO I <strong>TE</strong> AO NA MUA A◊E, ua ite e ua haamori hoi te mau<br />

tamaroa varua e te mau tamahine varua i te Atua ei Metua<br />

Mure Ore no ratou e ua farii i Ta÷na opuaraa e tia ai i Ta÷na<br />

mau tamarii ia roaa mai te hoê tino i◊o e te ivi e ia roaa mai hoi<br />

te ite i nia i te fenua nei no te haere i mua e tae atu ai i te maitairoa-raa,<br />

e tae atoa atu ai hoi i to÷na hopea hanahana ei taata<br />

ai◊a no te ora mure ore. Auaa a◊e te ravea rahi oaoa e tia ai i te<br />

mau aufetiiraa ia vai tamau noa i muri a◊e i te pohe ra. Na te<br />

mau oro◊a mo◊a e te mau fafauraa mo◊a o tei itehia i roto i te<br />

mau hiero e faatia i te taata tataitahi ia ho◊i faahou atu i mua i<br />

te aro o te Atua e e faatia hoi i te mau utuafare ia taati-mureore-hia.<br />

<strong>TE</strong> FAAUERAA MATAMEHAI ta te Atua i horoa ia Adamu raua<br />

o Eva, no to raua ïa riroraa ei metua na roto i te tiaraa ei tane<br />

faaipoipo e ei vahine faaipoipo. Te faaite papu atu nei matou<br />

e, te faaueraa a te Atua i Ta÷na mau tamarii ia fanau e ia rahi e<br />

ia faaî i te fenua, te mana noa nei â ïa. Te faaite atu nei â matou<br />

e, ua faaue mai te Atua e, te mana mo◊a no te hamaniraa i te<br />

taata, ia faaohipahia ïa i rotopu i te tane e te vahine ana◊e iho,<br />

o tei faaipoipohia, mai te au i te ture, ei tane faaipoipo e ei<br />

vahine faaipoipo.<br />

<strong>TE</strong> FAAI<strong>TE</strong> PAPU ATU NEI MATOU E, te ravea e hamanihia ai<br />

te oraraa tahuti, ua haapaohia ïa e te Atua. Te haapapu nei<br />

matou i te huru mo◊a o te oraraa e te faufaa rahi no te reira<br />

i roto i te<br />

E HOPOIA MO◊A TA <strong>TE</strong> TANE FAAIPOIPO E <strong>TE</strong> VAHINE FAAIPOIPO<br />

no te here e no te haapao ia raua iho e i ta raua atoa ra mau<br />

tamarii. ‘Te tamarii ra, e tufaa ïa no ô mai ia Iehova ra’ (Salamo<br />

127:3). Tei te mau metua te hopoia mo◊a no te aupuru i ta ratou<br />

<strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

<strong>TE</strong> PERESIDENIRAA MATAMUA E <strong>TE</strong> TINO AHURU MA PITI APOSETOLO NO <strong>TE</strong><br />

EKALESIA A IESU MESIA I <strong>TE</strong> FEIA MO◊A I<strong>TE</strong><strong>MAU</strong> MAHANA HOPEA NEI<br />

mau tamarii i roto i te here e te parau-tia, no te haapao i to<br />

ratou mau hinaaro pae tino e pae varua, no te haapii ia ratou<br />

i te here e i te tavini te tahi i te tahi, no te haapao i te mau<br />

faaueraa a te Atua e no te riro ei feia faatura i te mau ture o te<br />

fenua e faaeahia e ratou. Te mau tane faaipoipo e te mau<br />

vahine faaipoipo—te mau metua vahine e te mau metua<br />

tane—e tia ratou i mua i te aro o te Atua ia haavahia mai te au<br />

i to ratou haapaoraa i taua mau hopoia ra.<br />

UA HAAPAOHIA <strong>TE</strong> UTUAFARE e te Atua. E tuhaa faufaa rahi<br />

roa te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine i roto i Ta÷na<br />

opuaraa mure ore. E mea tia roa ia fanauhia te mau tamarii<br />

i na metua o tei faaipoipohia e ia aupuruhia ratou e te hoê<br />

metua tane e te hoê metua vahine o te faatura ma te tuutuu<br />

ore i te mau fafauraa no te faaipoiporaa. E mea papu a◊e te<br />

oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i nia i<br />

te mau haapiiraa a te Fatu ra a Iesu Mesia. Te mau<br />

faaipoiporaa e te mau utuafare tei hau i te manuïa, ua faatumuhia<br />

ïa e ua haamauhia i nia i te parau tumu no te faaroo,<br />

te pure, te tatarahapa, te faaoreraa hara, te faatura, te<br />

here, te aroha, te ohipa, e te mau faaoaoaraa maitai. Mai te<br />

au i te opuaraa a te Atua, e faatere te mau metua tane i to<br />

ratou utuafare na roto i te here e te parau-tia e tei ia ratou te<br />

hopoia no te haapaoraa i te mau mea tumu o te oraraa e no<br />

te parururaa hoi i to ratou ra utuafare. Te ohipa matamua a<br />

te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau<br />

tamarii. I roto i taua hopoia mo◊a ra, e titauhia i te metua<br />

tane e te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa<br />

aifaito i roto i te hopoia. E riro te ma◊i huma, te pohe e aore<br />

ra te tahi atu ati i te titau i te tahi faanahonahoraa taa ê. E tia<br />

atoa i te mau fetii piri ia paturu mai, ia hinaaro-ana◊e-hia.<br />

<strong>TE</strong> FAAARA ATU NEI MATOU i te taata atoa o te ofati i te mau<br />

fafauraa no te viivii-ore, o te hamani ino i to ratou hoa<br />

faaipoipo e aore ra i ta ratou mau tamarii, e aore ra hoi o te ore<br />

e faaoti i ta ratou mau hopoia utuafare, ia tae i te hoê mahana<br />

e tia mau â ratou i mua i te aro o te Atua ia haavahia. Oia atoa,<br />

te faaara nei â matou e, na te vavahiraa o te utuafare e hopoi<br />

mai i nia i te mau taata tataitahi, te mau oire, e te mau nunaa<br />

i te mau ati rahi i tohuhia a◊ena e te mau peropheta i tahito ra<br />

e i teie nei anotau.<br />

<strong>TE</strong> TIAORO ATU NEI MATOU i te hui raatira parau-tia e te feia<br />

toro◊a o te hau i te ao atoa nei, ia paturu i taua mau ravea ra<br />

i faataahia no te haamau e no te faaetaeta i te utuafare ei niu<br />

no te sotaiete.<br />

Ua tai◊ohia teie nei poro◊iraa e te Peresideni Gordon B. Hinckley ei tuhaa no ta÷na a◊oraa i te<br />

Amuiraa Rahi o te Sotaiete Tauturu tei tupu i te 23 no Setepa 1995, i Salt Lake City, Utah.<br />

© 1995 na Intellectual Reserve, Inc. Faturaa paruruhia.. Nene◊ihia i te Fenua Marite. Parau faati◊a no te Reo Beretane: 10/95. Parau faati◊a no te iritiraa: 10/95. Iritiraa no Family Proclamation. Tahitian 35602 895

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!