15.12.2012 Views

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Haapiiraa 34<br />

anei e te Varua ia nehenehe tatou ia haamaitaihia e teie mau horo‘a<br />

rahi ? Te tiaturi nei anei tatou e, e nehenehe te hoê semeio e ravehia e<br />

aore râ te hoê haamaitairaa e horo‘ahia ? Te pii nei anei tatou i te autahu‘araa<br />

ia pinepine te ti‘a ia tatou ia faatere no tei ma’ihia ? Te ti‘aturi<br />

nei anei tatou e nehenehe tatou ia faaorahia ? E faaroo anei to tatou no<br />

te faaora ? Ua ineine tamau anei te autahu‘araa no te horo‘a i te hoê<br />

haamaitairaa ? Eaha te puai o to tatou faaroo ? » (i roto Conference<br />

Report, Atopa 1974, 34; e aore râ Ensign, Novema 1974, 27).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite no te hoê taime<br />

eaha te ti‘a roa ia ratou ia faaineine ia ratou iho no te mau horo‘a o te<br />

pae varua e ia haapa‘o i te mau horo‘a tei farii-a‘ena-hia e ratou.<br />

A farii ai tatou i ta tatou mau horo‘a, e ti‘a roa ia tatou ia haapa‘o maitai<br />

eiaha ia faaoru no ni‘a i to tatou mau iteraa i tupu e aore râ ia parau i to<br />

te ao nei no ni‘a iho i te reira (a hi‘o PH&PF 84:65–73). E nehenehe tatou<br />

e faaite i to tatou mau iteraa i tupu no te pae varua e te mau melo o te<br />

utuafare e i te mau hoa fatata, tera râ e ti‘a ia haamana‘o tatou e, e mea<br />

mo‘a ta tatou mau horo‘a e e ti‘a roa ia aparauhia ma te haapa‘o maitai<br />

(a hi‘o PH&PF 63:64).<br />

Te Mau Tumu o te Mau Horo‘a o te Pae Varua<br />

Ua heheu mai te Fatu e ua horo‘ahia te mau horo‘a maitai roa‘e o te<br />

pae varua no te tauturu ia ratou o te here nei Ia’na e o te haapa‘o nei<br />

i Ta’na mau faaue e ia ratou o te tamata nei ia rave i te reira (a hi‘o<br />

PH&PF 46:9). Na roto i te faaohiparaa tano o teie mau horo‘a e<br />

faaorahia tei ma’ihia, e ti‘avaruhia te mau diabolo, e fariihia te mau<br />

heheuraa, e noaa te ite, e nehenehe i te mau misionare ia paraparau i<br />

roto i te mau reo eê. Na roto i te mau horo‘a o te Varua e nehenehe te<br />

Varua Maitai e arata’i, e tamahanahana, e faaitoito, e haapii ia tatou.<br />

E tauturu teie mau horo‘a ia tatou ia haere ma te parau ti‘a roa i mua i<br />

te Fatu e ia paruru ia tatou ia ore ia vare noa e te mau parau haapiiraa<br />

hape. A ora ti‘amâ ai tatou no te ite i roto i te aau i te mau faaururaa o<br />

te Varua, e ite mai tatou anafea e faaohipa ai i ta tatou mau horo‘a e<br />

anahea ia ore e faaohipa i te reira (a hi‘o Alama 14:10–11).<br />

Ua faaue te Fatu ia tatou ia haamana‘o tamau noa e ua horo‘ahia taua<br />

mau horo‘a o te pae varua ra ia ratou o te ani ha‘ehaa i roto i te faaroo<br />

(a hi‘o PH&PF 46:8–9). Ua faaau o Paulo i te Ekalesia i te hoê tino no te<br />

faaite i te faufaa o te horo‘a e aore râ o te mau horo‘a a te melo tata‘itahi<br />

i te toe‘a o te Ekalesia (a hi‘o 1 Korinetia 12:12–31). Mai te hoê tino e<br />

hinaaro nei i te mau rima, te mau avae, te mau mata, e te mau taria, mai<br />

te reira atoa te Ekalesia i te hinaaro i te mau horo‘a a te melo tata‘itahi.<br />

No reira, e ti‘a ia tatou tata’aitahi ia faaohipa i ta tatou mau horo‘a. A na<br />

reira ai tatou, e nehenehe te mau taata atoa ia haamaitaihia. (A hi‘o<br />

PH&PF 46:11–12). Te haapapû nei te Metua i te Ra‘i ra e, eita e ti‘a ia<br />

322

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!