15.12.2012 Views

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Haapiiraa 24<br />

mau raau paruru mai. Ia paruru-ana‘e-hia tatou i te raau, e farii tatou<br />

tei matauhia i te hoê patia no te raau paruru ma’i. No te tahi mau ma’i,<br />

e titauhia ia tatou hoê noa patia; no te tahi pae e titauhia paha ia tatou<br />

e rave rahi mau patia no te hoê â huru raau i roto râ i te mau area e<br />

taime taa ê.<br />

I te pae rahi o te ao nei, e nehenehe tatou e farii i te mau raau paruru<br />

ma’i no taua mau ma’i nei no ô mai i te mau fare ma’i rii e aore râ te<br />

mau taote. E nehenehe tatou e paruruhia no taua mau ma’i ra mai te<br />

ma’i puupuu (rougeole), te mau mauiui oru raro a‘e te taria [oreillons],<br />

te ma’i puupuu hu‘a [rubéole], ma’i pee no arapo‘a haape (diphterie],<br />

te hota huti (coqueluche), fiva aau (fièvre tiphoïde), ma’i puupuu<br />

(variole), ma’i haaparuparu (polio), tahe te hupe (grippe), ma’i iriti<br />

(tétanos), ma’i upa’a A e B (Hépatite A et B), hota puta to‘eto‘e (pneumonie),<br />

e te oniho (varicelle).<br />

Taa ê atu i te mau raau paruru ma’i, ua hamanihia te mau raau i roto i<br />

te huru o te mau raau pape e aore râ mau huero raau, no te tauturu ia<br />

paruru e ia faaora i te mau ma’i. E ti‘a ia faaohipahia te reira ma te<br />

haapa‘o maitai mai te au i te mau arata’iraa a te mau taata toro‘a aravihi<br />

no te pae raau. Eita e ti‘a ia tatou ia rave i te raau tei hope te tai‘o<br />

mahana e aore râ tei horo‘ahia te parau tiiraa raau no te tahi atu taata.<br />

Te tahi atu rave‘a maitai no te paruru i te ma’i o te fariiraa ïa i te hoê<br />

hi‘opo‘araa tamatahiti no te pae tino e te hoê taote e aore râ e tahi atu<br />

taata aravihi taa ê i te pae ea. E nehenehe e itehia te mau tupuraa<br />

matamua o te ma’i i roto i teie mau hi‘opo‘araa tuutuu ore.<br />

■ A aparau i hea e itehia’i te mau fare ea fatata roa‘e mai e eaha te mau<br />

raau paruru ma’I e vai nei i te fenua iho.<br />

Eaha te Rave Ia Tupu Ana‘e te Ma’i<br />

Mai te mea e ma’i fifi ino te tupu nei, te tauturu pae raau maitai roa‘e<br />

tei matauhia te vai ra ïa i te taote ra e aore râ i te tahi atu taata toro‘a<br />

ite i te pae ea. Eita tatou e imi noa i ta ratou tauturu ia ma’i-ana‘e-hia,<br />

tera râ, e ti‘a atoa ia vaiiho ia ratou ia haapiipii mai ia tatou i roto i te<br />

mau faaohiparaa no te ea maitai.<br />

Te pe‘ape‘a râ, te ti‘aturi nei te tahi mau taata e, te faaite nei te reira i te<br />

ereraa o te faaroo i roto i te Fatu ia haere ana‘e i te hoê taote ra. Te titau<br />

nei te Fatu ia tatou ia faaohipa i te faaroo e te mana no te autahu‘araa<br />

ia ma’i-ana‘e-hia, tera râ, te titau atoa nei Oia ia tatou ia faaohipa i te<br />

ite pae raau e vai nei e te mau taviniraa.<br />

Hou a riro mai ai o Spencer W. Kimball ei peresideni no te Ekalesia, ua<br />

farii oia i te mau fifi ino no te ea. Ma te hinaaro ia farii i te ea maitai<br />

roa‘e ia nehenehe, ua farerei atura oia i te hoê taote. Ua parau te taote<br />

236

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!