15.12.2012 Views

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Haapiiraa 32<br />

ua ite outou eaha te rave e ua ite outou nahea ia rave i te reira – to<br />

tatou hinaaro rahi roa‘e o te haamana‘o ïa. No reira ïa e haere ai te mau<br />

taata atoa i te pureraa oro‘a i te mahana Sabati atoa – no te rave i te<br />

oro‘a mo‘a e no te faaroo i te mau tahu‘a ia pure oia ho‘i ia ... haamana‘o<br />

tamau noa [ratou] ia’na e ia haapa‘o i ta’na mau faaue tei horo-<br />

‘ahia ia ratou ra’ (Circles of Exaltation, [address delivered at seminary<br />

and institute summer school [a‘oraa i horo‘ahia i te haapiiraa o te tau<br />

mahanahana no te haapiiraa evanelia seminaire e institut], Brigham<br />

Young University, 28 Tiunu 1968], 8).<br />

■ Nahea tatou ia haamana‘o noa i te Faaora ?<br />

Ua horo‘a te peropheta rahi Alama i te a‘o paari i ta’na tamaiti ia<br />

Helamana o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haamana‘o noa i te<br />

Faaora.<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Alama 37:35–37. Nahea<br />

te arata’iraa tamau o to tatou mau mana‘o i te Fatu e nehenehe ai e<br />

tauturu ia tatou ? (E nehenehe tatou e faaruru i te faahemaraa e ia<br />

faatupu i te faaroo rahi a‘e, te haapa‘o, te tia‘i, e te here). Nahea te<br />

pure e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia tape‘a i to tatou mau mana‘o<br />

e te mau ohiparaa ia viivii ore ?<br />

Te haati nei te mau mana ino ia tatou i roto i te ao nei, e te faaohipa nei<br />

Satane ia ratou no te tamata ia arato ia tatou. Noa’tu râ, e nehenehe<br />

tatou e rave rahi no te aro atu ia’na mai te mea e ape tatou i te faaroo<br />

atu e i te tai‘o e aore râ i te hi‘o atu i te mea ino. Ua haamaramarama<br />

o Elder J. Thomas Fyans i teie parau tumu na roto i te faaohiparaa i te<br />

mau anavai o Amerika Apatoa no te faahoho‘a e mea nahea to tatou<br />

mau mana‘o i te faaohipahia e te mea o ta tatou e tai‘o nei e aore râ e<br />

ite nei :<br />

« Hoê hoho‘a anaanatae no ni‘a i [te mau anavai o Amerika Apatoa] o<br />

to ratou mau û huru rau. Te Madeira, ei hi‘oraa, ua piihia ei anavai<br />

uouo no te mea te hopoi nei ta’na mau pape i te mau materia araea<br />

maitai i roto i to’na haerea. Te û ereere o te Rio Negro no roto mai ïa i<br />

te mau materia e pê nei tei ohihia mai i roto i te mau uru raau ta’na e<br />

haere nei na roto. Te tahe noa ra â te tahi atu mau anavai i ni‘a i te mau<br />

one uouo e, e mea pinepine e fâ mai te mau ofa‘i anaana matie e aore<br />

râ ninamu matie.<br />

« Mai teie ihoa mau anavai tei taui-haere-hia te û e te mau mea i ohihia<br />

a tahe ai ratou na roto i te reira, mai te reira atoa te mau pihaa o to<br />

tatou mau mana‘o i te taui-haere-hia te û e te materia na roto i te reira<br />

tatou i te faatahe atu » (i roto Conference Report, Buenos Aires Area<br />

Conference 1975, 28).<br />

304

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!