Evaluarea programului de asistenţă medicală comunitară - UNICEF

În ªimian sunt angajaþi doi asistenþi medicali cali comunitari, permis ºi de faptul cã sunt
comunitari. Fiecare asistent rãspunde de a- localnici, fac ca asistenþa medicalã comuniproximativ
5000 de persoane ºi oferã servicii tarã sã fie cunoscutã ca serviciu la nivelul ceperiodice
cam la 2000 de persoane anual. tãþenilor care ºtiu unde sã îi gãseascã atunci
Unul dintre cei doi asistenþi este angajat în
locul altei persoane („eu sunt înlocuitor”) care
când au problemele de sãnãtate ºi sociale.
este în concediu de maternitate ºi urmeazã Oamenii ºtiu unde sunt, vãd care este
sã se reîntoarcã peste o sãptãmânã la sar- interesul lor ºi încercã sã îi ajute când pot.
cinile de serviciu. De aceea nu ºtie care va fi Deja se simt motivaþi sã fie activi pentru a-ºi
viitorul sãu în asistenþa comunitarã.
pãstra sãnãtatea ºi cei care au participat la
focus grup conºtientizau care este rolul lor ºi
Specific acestei localitãþi este faptul cã cei doi
care este rolul asistenþilor comunitari:
asistenþi comunitari au fãcut o echipã flexibilã „dumnealor se strãduiesc sã ne ajute cât mai
ºi se susþin reciproc, au împãrþit zonele atât mult, dar nu sunt Dumnezeu; acum sã stãm
pentru un volum de muncã echitabil cât ºi sã nu muncim cã ne dau asistenþii, trebuie sã
pentru rezolvarea cât mai bunã a cazurilor facem ºi noi ceva; trebuie sã te porþi ºi tu
care apar. Unul dintre asistenþi oferã servicii bine”. Alt respondent spunea „merg eu cu ea
în 4 sate (ªimian, Dedoviþa Nouã, Dedoviþa din casã când o vãd” ºi astfel, pentru cã oa-
Veche, Poroina), celãlalt în alte 4 sate (Cer- menii îi admirã pentru efortul lor, promoveazã
neþi, Dudaºi, Cetate ºi Valea). Chiar dacã se ºi informaþiile ºi modele de comportament
mutã cetãþenii dintr-un sat în altul îºi semna- primite de la asistenþii comunitari.
leazã cazurile unul celuilalt. Cei doi asistenþi
(un bãrbat ºi o femeie) îºi împart cazurile atât Beneficiarii îi percep ca fiind uºor de abordat
pe zone cât ºi estimând care este impactul pe ºi vor sã fie chiar mai mulþi asistenþi medicali
care îl au intervenþiile lor din perspectiva re- comunitari, sã aibã un spaþiu mai mare ºi
prezentãrilor locale despre diferenþele de gen. bani „cã totul þine de bani pânã la urmã ºi fac
Spun cã „ne-am implicat în problemele destule din buzunarul lor”. Asistenþii spun cã
comunitãþii, oamenii ne respectã mai mult deºi merg cu medicii la persoanele nedeplapentru
cã le-am întins o mânã de ajutor a- sabile când este vorba de reþete prescrise,
tunci când au avut nevoie”. Unul dintre asis- dacã nu sunt gratuitãþi, nu au cum sã cumtenþi
spune cã este motivat intrinsec pere medicamentele ºi atunci totul este în
„problemele de sãnãtate din familia mea m- van. De aceea ei propun ca ºi ei sã aibã
au fãcut sã vreau sã ajut oamenii”. drepturi la fondurile sociale „sã se poatã face
ceva ºi pentru aceºti pacienþi”.
Un asistent a fãcut un colegiu de tehnicã dentarã
ºi ªcoala postlicealã cu profil sanitar, a O problemã semnalatã de asistenþii comumai
lucrat dar în alt domeniu de activitate nitari este cã în ªimian „nici un medic de
decât cel medico-social, celãlalt este la prima familie nu dã contraceptive”. Când femeile se
angajare ºi are ca pregãtire ªcoala Postlice- lovesc însã de aceastã problemã fie renunþã
alã Sanitarã. Ambii cred cã au fãcut o alegere fie se supãrã pe întreg sistemul sanitar, înpotrivitã
ºi sunt de folos în ªimian. cepând de la medic pânã la asistentul comu-
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale asistenþei medicale comunitare
nitar. La fel se întâmplã ºi cu persoanele care
au nemulþumiri legate de serviciile sociale ºi,
pentru cã sediul asistentului social este comun
cu cel al asistenþilor comunitari, îºi gene-
Punctele tari ale programului de asistenþa þin ralizeazã nemulþumirile ºi asupra acestora din
de modul organizat ºi flexibil în care asistenþii urmã. Acesta este un punct slab atât al sistefuncþioneazã
ca ºi echipã comunitarã ºi nu melor de asistenþã medicalã cât ºi socialã,
neapãrat ca ºi angajaþi autonomi. Acest fapt disfuncþionalitãþile unor verigi ajung sã scadã
este perceput benefic atât de cãtre ei, eficacitatea sau sã modifice reprezentarea
dându-le mai multã încredere în ceea ce fac localnicilor despre sistemul de asistenþã
ºi în deciziile pe care le iau, cât ºi de ceilalþi comunitarã, prin transfer negativ.
actori implicaþi în asistenþa medicalã ºi socialã,
care îi percep ca ºi echipã. ªi beneficiarii îi
percep tot ca o echipã „ne spun vecinii, te-au
cãutat bãiatul ºi fata aia”. Abilitãþile sociale ºi
programul flexibil al celor doi asistenþi medi-
46
Evaluarea programului AMC