Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)”
Alexandru Cocîrță procedurilor penale 29 . Drepturile cuprinse în această foaie de parcurs, care ar putea fi completate de alte
drepturi, sunt considerate drepturi procedurale fundamentale şi în această etapă ar trebui să li se acorde
prioritate măsurilor în acest sens. Pornind de la o abordare treptată, foaia de parcurs cheamă la acţiuni
şi adoptarea măsurilor privind (A) dreptul la traducere şi interpretare, (B) dreptul la informarea privind
drepturile şi informarea privind costurile, (C) dreptul la consiliere şi asistenţă juridică, (D) dreptul la
comunicarea cu rudele, angajatorii şi autorităţile consulare şi (E) garanţii speciale pentru persoanele
suspecte sau acuzate vulnerabile 30 .
Dreptul la consiliere juridică (acordată de un avocat) pentru persoana suspectată sau acuzată în cadrul
procedurilor penale într-o etapă cât mai timpurie şi mai adecvată a acestor proceduri este fundamental
pentru garantarea echităţii procedurii; dreptul la asistenţă juridică ar trebui să garanteze accesul efectiv
la dreptul la consiliere juridică sus-menţionat.
2. Noul sistem de asistenţă juridică garantată de stat
2.1 Context
Localizare în spaţiu şi în timp a Republicii Moldova sub imperiul puterii sovietice, a determinat
construirea, funcţionarea şi interacţiunea elementelor sistemului de justiţie după anumiţi parametri
prestabiliţi.
Astfel, în perioada sovietică, organele de urmărire penală sau instanţele de judecată desemnau un
avocat ex officio să acorde asistenţă juridică în cazurile cînd prezenţa apărătorului era obligatorie, iar
învinuitul nu dispunea de un avocat privat ales. Avocaţii ex officio primeau remunerarea din partea
aceloraşi organe care i-au desemnat sau din partea Barourilor din contul mijloacelor acordate de către
Ministerul Justiţiei. Aceste sistem suferea din cauza deficienţelor inerente, inclusiv dependenţa
avocaţilor faţă de organele de drept şi instanţele de judecată în ceea ce priveşte desemnarea, limitarea
acordării asistenţei la cazurile în care prezenţa apărătorului este obligatorie, spectrul redus al acţiunilor
in apărare compensate de către sistem, accentul pe formalităţi în pofida acţiunilor reale în apărare, şi
remunerare foarte joasă 31 . Deşi legislaţia prevedea acordarea asistenţei juridice de către avocaţii din
oficiu, aceasta putea avea loc, cu excepţii neînsemnate 32 , doar în cauzele penale
Reforma sistemului de asistenţă juridică a fost determinată de o serie de probleme majore, în particular
29 JO C 295, 4.12.2009, p. 1-3, http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm
30 Pentru detalii privind necesitatea dezvoltării drepturilor procedurale la nivelul Uniunii Europene a se vedea Green Paper
from the Commission on Procedural Safeguards for Suspects and Defendants in Criminal Proceedings throughout the
European Union, COM(2003) 75 final din 19 februarie 2003, http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2003/com2003_0075en01.pdf
31 Public Interest Law Institute (PILI), Making Legal Aid a Reality: A Resource Book for Policy Makers and Civil Society,
2009, p. 88.
32 Codul de procedură civilă prevedea doar două situaţii în care asistenţa juridică se acorda din oficiu – în caz de limitare a
persoanei în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii acesteia (art. 304) şi spitalizarea în staţionarul de
psihiatrie fără liberul consimţămînt al persoanei (art. 316).
12