Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Recommendations

Info

insurmontabil privind accesul la justiţie. 4.1.1.3 Refugiaţii şi solicitanţii de azil Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)” Alexandru Cocîrță Refugiaţii şi solicitanţii de azil şi de alte forme de protecţie internaţională reprezintă un grup vulnerabil din mai multe motive. Factori precum traumatizarea severă, izolarea din cauza barierelor lingvistice şi lipsa asistenţei necesare împiedică accesul lor efectiv la justiţie. Pentru indivizii şi familiile lor care sunt în căutare de protecţie, procedurile legate de acordarea acesteia sunt probabil cele mai importante proceduri prin care trec. Datorită consecinţelor potenţial ireversibile ale unei decizii eronate, sunt necesare garanţii ca celor care sunt în necesitate de protecţie internaţională să le fie recunoscut acest statut. O garanţie esenţială în acest sens este acordarea asistenţei juridice 132 . Este necesar de menţionat că un solicitant al statutului de refugiat este, de regulă, într-o situaţie special de vulnerabilă. Persoana se află într-un mediu străin şi poate trece prin dificultăţi serioase, de ordin tehnic şi psihologic, în prezentarea cazului său faţă de autorităţile naţionale, deseori într-o limbă care nu-i este maternă 133 . Urmînd standardele internaţionale, Legea privind azilul în Republica Moldova 134 prevede dreptul persoanelor, care solicită o formă de protecţie în Moldova, de a avea acces liber în instanţă şi la asistenţă juridică 135 . Coraborînd aceste norme cu prevederile Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de sta, prin interpretare extensivă, se poate prezuma că schema de asistenţă juridică nu ia în calcul situaţia vulnerabilă a acestui grup, obligînd refugiaţii şi solicitanţii de azil să recurgă la regula generală (testul financiar şi de merit). Sistemele naţionale au o abordare diversă din această perspectivă, atât din punct de vedere al testului financiar, cît şi al testului de merit. În timp ce unele sisteme de asistenţă juridică nu disting refugiaţii şi solicitanţii de azil într-un grup distinct, aplicînd regulile generale în ceea ce priveşte testul financiar pentru acordarea asistenţei juridice (de exemplu, Austria, Slovenia, Spania, UK, Elveț ia), alte sisteme fie reduc testul la o simplă formalitate (de exemplu, Cehia, România, Olanda), fie prezumă că solicitanţii de azil nu dispun de mijloace financiare pentru a plăti pentru asistenţa juridică (de exemplu, Belgia, Ungaria). Alte sisteme nu aplică în general un test financiar (Danemarca, Grecia, Norvegia). În realitate este probabil că toţi solicitanţii de azil vor trece testul financiar şi nu-şi vor putea permite asistenţa juridică. Solicitanţii de azil nu dispun, de regulă, de resurse financiare din cauza evadării din faţa persecuţiilor şi datorită faptului că ar putea avea un acces restricţionat (dacă în general se acordă) la piaţa forţei de muncă în ţara de refugiu. 132 European Council on Refugees and Exiles (ECRE)/European Legal Network on Asylum (ELENA), Survey on Legal Aid for Asylum Seekers in Europe, October 2010, p. 6, http://www.ecre.org/resources/Policy_papers/1657 . 133 UNHCR, Handbook on Procedures and Criteria for Determining Refugee Status under the 1951 Convention and the 1967 Protocol relating to the Status of Refugees, January 1992, par. 190, http://www.unhcr.org/publ/PUBL/3d58e13b4.pdf 134 Legea nr. 270 din 18 decembrie 2008. 135 Art. 28 (Drepturile solicitanţilor de azil), art. 33 (Drepturile refugiaţilor şi ale beneficiarilor de protecţie umanitară), art. 83 (Procedura de încetare sau anulare a statutului de refugiat). 42
Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)” Alexandru Cocîrță În ceea ce priveşte testul de merit, distribuirea între sistemele naţionale este relativ echilibrată în sensul că acesta fie se aplică, fie nu se aplică. Testul de merit nu există pentru solicitanţii de azil, de exemplu, în Belgia, Ungaria, România, Lituania, Cehia, Finlanda, Danemarca, fiind aplicat în baze generale, de exemplu, în Austria, Franţa, Germania, UK, Olanda, Irlanda, Italia 136 . Indiferent de formula acceptată asistenţa juridică în cazul acestui grup vulnerabil se circumscrie procedurilor legate de obţinerea formelor de protecţie internaţională, aplicabile în Moldova. Orice litigii sau necesităţi de asistenţă juridică, care nu sunt conectate cu aceste proceduri, vor fi subiectul mecanismelor generale de selectare şi acordare a asistenţei juridice. 4.1.1.4 Grupuri „certificate” Acest grupuri includ persoanele care au trecut printr-un mecanism de testare şi verificare financiară în cadrul altor scheme de asistenţă din partea statului. De regulă, este vorba despre persoane socialvulnerabile, care beneficiază de un anumit suport şi ajutor social regulat din partea statului. Beneficiul acestei situaţii constă în capitalizarea pe constatările privind nivelul veniturilor şi deciziile luate în acest sens, realizate în cadrul altor scheme de testare financiară. Această formulă, care într-o anumită măsură exclude dubla verificare, permite economie de bani, resurse şi timp. Extinderea automată a asistenţei juridice în cauze civile asupra recipienț ilor de alte beneficii testate financiar pare să fie o opţiune care merită explorată, deoarece are potenţialul de a spori atît echitatea, cît şi simplitatea administrativă137 . Multe jurisdicţii acceptă că cei în situaţii acoperite de prevederile referitoare la protecţia socială/combaterea sărăciei sunt în drept în mod automat la asistenţă juridică fără un test financiar 138 . De exemplu, în Lituania persoanele care primesc o indemnizaţie socială în conformitate cu Legea privind asistenţa socială bănească pentru familiile cu venit mic sunt eligibile pentru asistenţa juridică indiferent de nivelul veniturilor şi a bunurilor 139 . În Ungaria persoana care beneficiază de asistenţă socială ordinară este considerată că nu deţine resurse financiare, indiferent de nivelul veniturilor 140 . Prevederi similare există şi în Slovenia. 4.1.1.5 Persoanele sub riscul expulzării De regulă, expulzării în cadrul procedurii contravenţionale sunt supuse persoanele străine. Vulnerabilitatea acestui grup, care reclamă accesul la un avocat, este implicată de (a) însăşi statutul de persoană străină (inclusiv, cetăţenia, barierele lingvistice, ostilitate din partea autorităţilor, lipsa 136 Pentru detalii a se vedea European Council on Refugees and Exiles (ECRE)/European Legal Network on Asylum (ELENA), Survey on Legal Aid for Asylum Seekers in Europe, October 2010, p. 27-31. 137 Alexy BUCK, Assessing Means Assessment. A Summary of the First Phase of the Means Assessment Research Project, Legal Services Research Centre, July 2000, p. 16, http://www.legalaidreform.org/resources/tools-for-managerspractitioners-and-researchers/item/169-assessing-means-assessment-a-summary-of-the-first-phase-of-the-meansassessment-research-project-by-alexy-buck 138 Roger SMITH, Legal Aid: Models of Organisation, par. 34. 139 Art. 12.3 din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, http://www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_e?p_id=350869&p_query=&p_tr2= . 140 Art. 5.2.a din Legea cui privire la asistenţa juridică, http://www.legalaidreform.org/resources/nationallegislation/item/61-national-legislation-on-legal-aid-in-hungary . 43
Page 1 and 2: Proiect UNDP „Transitional Capaci
Page 17 and 18: garantată de stat, şi anume: Proi
Page 27 and 28: unurile solicitantului sau de tipul
Page 41: Proiect UNDP „Transitional Capaci
Page 59 and 60: necesare a fi alocate. Proiect UNDP

Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?