Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)”
Alexandru Cocîrță prevederi explicite în ceea ce priveşte condiţiile în care persoana condamnată va fi obligată să restituie
statului costurile asistenţei juridice. În acest context este importantă introducere unor limite temporale
în care dreptul statului de a cere restituirea, respectiv obligaţia beneficiarului de a recupera, costurile de
asistenţă juridică este executabil. Stabilirea unei perioade exacte de timp în care se va pretinde
restituirea costurilor reiese din principiul general al securităţii juridice (legal certainty) 176 .
6.2 Cauze non-penale
Cauzele non-penale reprezintă reflectarea directă a regulii „partea care pierde litigiul suportă costurile
procedurilor” (loser pay all). Art. 94(1) CPC prevede că instanţa judecătorească obligă partea care a
pierdut procesul să plătească părţii care a avut cîştig de cauză toate cheltuielile de judecată, iar art.
96(2) CPC stabileşte că în cazul în care partea care a cîştigat procesul a beneficiat de asistenţă juridică
calificată garantată de stat, plata cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate revine părţii
care a pierdut procesul. Sumele respective se transferă în contul oficiului teritorial al Consiliului
Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.
Aceste prevederi, coroborate cu normele din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat,
stabilesc că în situaţie de cîştig de cauză statul are posibilitatea să recupereze cheltuielile de asistenţă
juridică, alocate în cauza dată. În cazul în care beneficiarul de asistenţă juridică cade în pretenţii statul
suportă exclusiv costurile asistenţei juridice.
Aici apar cîteva aspecte care necesită clarificare.
6.2.1 Cine să urmărească restituirea
Este evident că subiectul cel mai interesat în restituirea costurilor de asistenţă juridică este statul,
reprezentat de autoritatea care administrează sistemul de asistenţă juridică. Respectiv, acestei autorităţi
trebuie să-i revină dreptul de iniţiativă în ceea ce priveşte recuperarea fondurilor publice. Aceasta se
poate realiza fie direct, prin înaintarea solicitărilor către beneficiar (în cazul în care acesta a recepţionat
plata costurilor de judecată, achitate de către partea care a pierdut procesul) sau către partea care a
pierdut procesul (în partea ce se referă la costurile de asistenţă juridică), fie în mod indirect, de
exemplu, prin intermediul prestatorului de asistenţă juridică. La fel, există practică cînd autoritatea
recepţionează plata din partea părţii care a căzut în pretenţii, reţine costurile de asistenţă juridică la care
este în drept şi transmite beneficiarului de asistenţă suma care excede plăţile datorate pentru asistenţa
juridică (de exemplu, Irlanda).
În acelaşi timp, legea incumbă beneficiarului de asistenţă juridică să restituie statului costurile de
asistenţă juridică în cazul în care nu este îndreptăţit la acestea (fie ca a prezentat date false, fie că
situaţia financiară s-a îmbunătăţit încît nu mai este justificată asistenţa din contul statului). În cazul în
care restituirea nu se face benevol, se va recurge la urmărirea forţată a sumelor datorate.
176 Open Society Justice Initiative/Public Interest Law Institute, European Court of Human Rights Jurisprudence on the
Right to Legal Aid, Chapter 8. Costs of Courts Proceedings; Repayment of Legal Aid Fees.
55