Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Recommendations

Info

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)” Alexandru Cocîrță Totuşi, asistenţa juridică obligatorie în cauzele non-penale are, în prezent, un domeniu de aplicare îngustat. Pe de o parte, spre deosebire de procesul penal, nu se iau în calcul şi nu se încadrează în schema de asistenţă juridică obligatorie cazurile în care persoana nu se poate reprezenta de sine stătător în mod eficient din cauza unor impedimente obiective de ordin fizic sau psihic (persoane cu dizabilităţi fizice şi/sau psihice); pe de altă parte, schema de asistenţă juridică nu încadrează grupurile de persoane, care, fie datorită situaţiei sociale, fie datorită situaţiei personale, necesită o protecţie sporită din partea statului. Art. 77 CPC (Numirea din oficiu a reprezentantului) stipulează că instanţa judecătorească solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat pentru parte sau intervenient 127 (a) în cazul în care partea sau intervenientul sînt lipsiţi sau limitaţi în capacitatea de exerciţiu şi nu au reprezentanţi legali sau dacă domiciliul pîrîtului nu este cunoscut; (b) dacă instanţa constată un conflict de interese între reprezentant şi reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exerciţiu; (c) în condiţiile art. 304 şi 316; (d) în alte cazuri prevăzute de lege. Acest articol din CPC poate fi, într-o anumită măsură, identificat drept echivalentul articolului 69(1) CPP, care prevede participarea obligatorie a apărătorului. Totuşi, art. 19(1) lit. d) din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat limitează cazurile de asistenţă juridică obligatorie (şi, prezumtiv, înglobarea cazurilor excluse la categoria celor care necesită efectuarea testului financiar şi de merit) acolo unde echitatea şi interesele justiţiei reclamă reprezentarea obligatorie (de exemplu, în cazul în care partea sau intervenientul sînt lipsiţi sau limitaţi în capacitatea de exerciţiu şi nu au reprezentanţi legali). 4.1.1 Grupuri vulnerabile Din perspectiva procesului echitabil, vulnerabilitatea (sau, alternativ, conceptul de „excludere socială”, definit drept „ceea ce se întîmplă cînd indivizi sau teritorii suferă în urma unei combinări de probleme interconectate, precum ar fi lipsa accesului la servicii, şomaj, capacităţi reduse, venituri mici, condiţii de trai grele, infracţionalitate, starea precară a sănătăţii şi destrămarea familiei” 128 ) este criteriul de bază pentru identificarea grupurilor de persoane care necesită acordarea asistenţei juridice în mod automat, fără a considera nivelul veniturilor. Varietatea grupurilor vulnerabile incluse în schema de asistenţă juridică depinde mult de caracteristicile sistemelor naţionale. La fel, mult depinde de posibilitatea sistemului de asistenţă juridică de a îngloba aceste grupuri de persoane predefinite. Premisa de bază rămîne însă neschimbată – asistenţa juridică garantată de stat trebuie acordată celor care sunt în necesitate de asistenţă juridică şi nu şi-o pot permite. 4.1.1.1 Minorii Poziţia vulnerabilă a minorilor („datorită lipsei de maturitate fizica şi intelectuală”), care au nevoie de protecţie şi îngrijire specială, a fost deja recunoscută de Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (1989). Conform Convenţiei, prin copil se înţelege orice fiinţă umană sub vîrsta de 18 ani, exceptînd cazurile cînd legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub această vîrstă. 127 Formulare în vigoare din 01 ianuarie 2012. 128 A se vedea Daniel S. MANNING, Development of a Civil Legal Aid System. Issues for Consideration, p. 3. 40
Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)” Alexandru Cocîrță Urmînd prevederile Convenţiei, în Moldova minor se consideră persoana pînă la vîrsta de 18 ani 129 . Avînd în vedere capacitatea limitată a minorului, acesta necesită o protecţie specială din partea statului, în special în situaţiile în care el se adresează în instanţă pentru protecţia drepturilor şi intereselor sale legitime. Aceasta este în mod particular necesar cînd este de vorba de acţiuni ce ţin de dreptul familiei, dreptul muncii sau dreptul la protecţie socială. Mecanismul prin care minorii beneficiază de asistenţă juridică se poate manifesta fie prin prisma prevederilor constituţionale (de exemplu, Africa de Sud 130 ), fie prin prevedere directă în actul normativ care reglementează asistenţa juridică garantată de stat (de exemplu, Lituania) sau prin referinţă la lege specială în care se prevede dreptul la asistenţă juridică, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale (de exemplu, România). În cazul Republicii Moldova, o prevedere care să prevadă statutul privilegiat al minorilor în raport cu asistenţa juridică din contul statului în cauzele non-penale ar constitui o convergenţă a prevederilor naţionale cu standardele internaţionale. În acelaşi timp, persoana care încă nu a împlinit vîrsta de 18 ani, însă a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu, prin căsătorie sau emancipare, nu va beneficia de tratamentul special, acordat minorilor în ceea ce priveşte încadrarea în schema de asistenţă juridică obligatorie, indiferent de nivelul veniturilor. 4.1.1.2 Persoanele care sunt vulnerabile din punct de vedere a stării mintale/emoţionale sau stării fizice De exemplu, acest grup ar include persoanele cu dizabilităţi psihice, persoane cu dizabilităţi pe spectrul autist, persoane cu un nivel scăzut de inteligenţă (IQ) sau persoane cu handicap sau dizabilităţi fizice severe, inclusiv muţi, orbi, surzi 131 . Este evident că în astfel de situaţii condiţia persoanei afectează capacitatea persoanei de a înţelege procedurile şi de a se reprezenta în mod eficient. La fel, stimulentul emoţional sporit, produs de procedurile judiciare, poate agrava condiţia psihică/emoţională a persoanei. Deşi art. 77 CPC face referinţă la această categorie de persoane vulnerabile, aceasta este parţială, avînd în vedere că nu toate persoanele din acest grup vulnerabil sunt lipsite sau limitate în capacitatea de exerciţiu. De exemplu, persoanele cu autism nu se echivalează cu persoanele bolnave psihic sau persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu. În acelaşi timp, persoanele cu handicap sau dizabilităţi fizice severe nu cad sub incidenţa normelor privind asistenţa juridică obligatorie. Această situaţie, în cumul cu deficienţele schemei generale de asistenţă socială, poate atinge nivelul unui impediment 129 Art. 20 Codul Civil, legea nr. 1107 din 06 iunie 2002. 130 Sistemul de asistenţă juridică din Africa de Sud nu cunoaşte conceptul de asistenţă juridică obligatorie, regula fiind că toţi solicitanţii, inclusiv minorii, trec prin testul financiar şi de merit. Totuşi, atunci cînd minorul este pîrît într-o cauză civilă, minorul va fi în drept la asistenţă juridică indiferent de meritele cauzei. Legal Aid Board, South Africa, Legal Aid Guide 2009, p. 64. 131 Green Paper from the Commission on Procedural Safeguards for Suspects and Defendants in Criminal Proceedings throughout the European Union, COM(2003) 75 final din 19 februarie 2003, p. 32. 41
Page 1 and 2: Proiect UNDP „Transitional Capaci
Page 17 and 18: garantată de stat, şi anume: Proi
Page 27 and 28: unurile solicitantului sau de tipul
Page 39: Proiect UNDP „Transitional Capaci
Page 59 and 60: necesare a fi alocate. Proiect UNDP

Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?