Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)”
Alexandru Cocîrță de succes nu este o ştiinţă exactă, mai ales la faza incipientă a litigiului. De aceea, este o chestiune de
judecată şi experienţă de a decide care din categoriile de mai sus se aplică unui caz particular 159 .
În acelaşi timp, la considerarea şanselor de succes a unei acţiuni şi, implicit, a acordării asistenţei
juridice, este important să se aibă în vedere care este miza pentru solicitant. Astfel şansa de succes
trebuie apreciată în cumul cu alte caracteristici ale cauzei. Din această perspectivă, organul de
administrare a sistemului de asistenţă juridică poate să ducă lipsă de capacitatea necesară de a evalua
şansele de succes într-o anumită cauză 160 , în special în caz de apel, fiind de competenţa instanţelor
judiciare de a expune asupra acesteia. În Aerts c. Belgiei 161 Curtea a constatat o violare a Art. 6(1), unde
reclamantului, care contesta detenţia în aripa psihiatrică a unui penitenciar în loc de o instituţie
psihiatrică, i s-a refuzat asistenţa juridică deoarece cererea de recurs (appeal on points of law) a fost
considerată „nefondată” de către Comitetul pentru Asistenţă Juridică (Legal Aid Board) pe lîngă Curtea
de Casaţie. Astfel, Curtea a menţionat că reclamantul, care nu dispunea de resurse financiare suficiente
pentru a plăti un avocat, putea solicita acordarea asistenţei juridice pentru depunerea recursului,
deoarece legea naţională cere în litigiile civile reprezentarea de către un avocat în faţa Curţii de Casaţie.
Nu era de competenţa Comitetului pentru Asistenţă Juridică să evalueze şansele de succes ale
recursului propus; era de competenţa Curţii de Casaţie să decidă asupra subiectului dat. Refuzînd
asistenţa juridică pe motiv că recursul nu părea la acea etapă fondat, Comitetul pentru Asistenţă
Juridică a lezat însăşi esenţa dreptului dl Aerts de a avea acces la o instanţă.
4.2.2.2.2 Materii excluse
Dreptul la asistenţă juridică nu este absolut. Acesta poate fi subiectul unor limitări legitime, în special
în ceea ce priveşte tipurile de acţiuni/litigii/materii pentru care asistenţă juridică se poate acorda.
Limitările reprezintă o modalitate atît din perspectiva stabilirii priorităţilor, cît şi din punct de vedere al
controlului asupra costurilor.
Astfel, o componentă a eligibilităţii în bază de merit poate constitui definirea anumitor tipuri de acţiuni
sau materii care nu se încadrează în schema de asistenţă juridică. Este adevărat că statul trebuie să
garanteze accesul la justiţie, inclusiv în cauzele civile, însă mecanismele pe care le utilizează în acest
scop rămîn la latitudinea statului. Asistenţa juridică este una dintre opţiuni, dar şi atunci asistenţa
juridică gratuită nu va fi potrivită sau necesară în fiecare caz 162 .
Examinarea practicilor naţionale demonstrează că anumite categorii de acţiuni/materii nu sunt încadrate
în schema de asistenţă juridică. Uneori acestea se referă la categorii exacte de acţiuni/materii, clar
definite prin referinţă la o ramură de drept sau instituţie juridică, alteori sunt stabiliţi nişte indicatori
care permit descalificarea acţiunii/materiei din perspectiva asistenţei juridice garantate de stat.
159 The Funding Code: Guidance, Chapter 4. Merits, Cost and Damages,
http://www.legalservices.gov.uk/civil/general_funding_principles.asp
160 De exemplu, în Lituania în cazul în care există un temei de refuz a asistenţei juridice, serviciul de asistenţă juridică
poate solicita concluziile unui avocat. Art. 11(9) a Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat,
http://www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_e?p_id=350869&p_query=&p_tr2= .
161 Aerts c. Belgiei, Hotărîrea CEDO din 30 iulie 1998, par. 59-60, http://www.echr.coe.int/echr/en/hudoc/ .
162 Munro c. Regatului Unit, Decizia Comisiei pentru Drepturile Omului din 14 iulie 1987,
http://www.echr.coe.int/echr/en/hudoc/ .
48