Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)”
Alexandru Cocîrță de calitatea joasă a asistenţei juridice, de insuficienţa cronică de resurse financiare şi de lipsa oricăror
date veridice pentru politicile noi 33 . Mai mult decît atît, anterior reformelor iniţiate, nu exista un
concept general despre obligaţiunea statului de a acorda asistenţă juridică celor care nu au posibilitate
să o obţină pe cont propriu 34 .
Aceste probleme au capitalizat pe o serie de deficienţe, ce au amplificat necesitatea producerii
schimbărilor, şi anume 35 :
• lipsa cadrului juridic care ar stabili criteriile pentru obţinerea asistenţei juridice din contul
mijloacelor statului şi inexistenţa normelor privitor la garantarea asistenţei juridice în alte cauze
decît cele penale. Lipseau norme clare, ce ar fi determinat cazurile şi persoanele ce puteau
beneficia de asistenţă juridică garantată de către stat. Erau restrictive prevederile referitoare la
acordarea asistenţei juridice garantate de stat în cauzele civile, iar în cazul contravenţiilor
administrative normele nu prevedeau acordarea asistenţei juridice din contul mijloacelor
statului.
• Lipsa unei politici coerente a statului privind asistenţa juridică garantată de stat şi lipsa unui
organ care ar asigura implementarea acesteia. De fapt, în acordarea asistenţei juridice din oficiu
erau implicate mai multe autorităţi (Ministerul Justiţiei, Baroul Avocaţilor, Ministerul
Finanţelor, organele de urmărire penală, instanţele de judecată) fără o coordonare adecvată.
• Nu puteau fi estimate corect costurile asistenţei juridice garantate de stat, pentru că nu exista un
mecanism de evaluare a acestora. Bugetul alocat în acest scop era calculat, de regulă, în baza
regulilor aritmetice prin păstrarea sau uşoară majorare a alocaţiilor bugetare în raport cu anul
precedent.
• Nu exista un mecanism funcţional de numire a avocaţilor care să presteze servicii din oficiu,
lipseau criterii de selectare a avocaţilor care să acorde asistenţă juridică garantată de stat.
Existau practici vicioase de numire a avocaţilor din oficiu cu cîteva minute înainte de începerea
procesului sau tradiţia ofiţerilor de urmărire penală de a invita anumiţi avocaţi din oficiu pentru
a semna post-factum procesele-verbale de audiere a bănuiţilor/învinuiţilor.
• Avocaţii din oficiu erau dependenţi de organele de urmărire penală şi instanţele de judecată, atît
din punct de vedere a numirii pe cauză, cît şi din perspectiva remunerării pe cauză, care avea la
bază validarea plăţii de către ofiţerul de urmărire penală sau judecător, la discreţia cărora era
lăsată confirmare sumei.
33 Nadejda HRIPTIEVSCHI, Legal Aid Reform in Moldova – Prerequisites, Progress, Challenges and Expectations, paper
prepared for the Foundation for Legal Technologies Development, Minsk, Belarus, November 2008, p. 1.
34 Victor ZAHARIA, Lilian DARII, Igor CIOBANU, Ion PĂDURARU, Op. cit., p. 11.
35 Pentru detalii a se vedea Victor ZAHARIA, Lilian DARII, Igor CIOBANU, Ion PĂDURARU, Op. cit., p. 11-13;
Nadejda HRIPTIEVSCHI, National Report: Moldova, International Legal Aid Group Conference, April 2009,
Wellington, New Zeeland, http://www.legalaidreform.org/resources/description-of-national-legal-aid-systems/item/122moldova-national-report-from-ilag-conference-2009
.
13