Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)”
Alexandru Cocîrță asistenţei. Rămîn a fi stabilite pragurilor, care implică contribuţia beneficiarului, şi mărimea sau
formula de calcul a contribuţiei. Contribuţia fixă a solicitantului, în funcţie de nivelul venitului său, este
o formulă care nu este afectată de mecanismul de calculare a costurilor asistenţei juridice şi poate fi
aplicată din start, condiționînd acordarea asistenţei juridice de plata contribuţiei.
Stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea asistenţei juridice este determinată de posibilitatea
asigurării resurselor financiare publice necesare acordării asistenţei, de realizarea unei distribuiri
echitabile a asistenţei, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de asistenţă şi a prejudicierii altor
categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se
îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie. Acest argument militează pentru introducerea unor
limitări legitime, strict definite, a accesului la asistenţă juridică. Limitările se pot referi atît la
dimensiunea de substanţă, cît şi la volumul de asistenţă disponibil.
Ajustările la nivel instituţional reclamă, pe de o parte, fortificarea Consiliului Naţional prin instituirea
unui aparat administrativ, pe de altă parte, revizuirea schemelor de încadrare a oficiilor teritoriale. Este
cert că o dată cu introducerea în schema de asistenţă juridică a cauzelor non-penale, volumul de lucru
se va mări. Însă, o certitudine similară lipseşte în ceea ce priveşte resursele umane implicate. Economia
pe numărul de personal care activează în schemă nu este comensurabilă cu eventualele consecinţe ale
imposibilităţii sistemului de a răspunde necesităţilor justiţiabililor. O analiză a volumului aproximativ
cu care va spori asistenţa este indicată pentru a determina numărul de personal necesar a fi alocat
suplimentar.
Un rol important în diminuarea volumului de asistenţă juridică calificată acordată îl are asistenţa
juridică primară. Constituind primul nivel de intervenţie şi răspuns la necesitatea juridică a persoanei,
asistenţa juridică primară diminuează numărul de cauze care escaladează pînă la o procedură judiciară,
ceea ce în esenţă permite un control mai bun al mijloacelor disponibile şi concentrarea acestora asupra
acelor situaţii unde asistenţa statului este indispensabilă. Astfel, investiţii instituţionale în acest segment
sunt mai mult decît necesare.
Orice element nou implică cheltuieli aferente. Bugetul curent al sistemului de asistenţă juridică, chiar
dacă în perioada 2008-2010 a fost majorat considerabil, este insuficient pentru a acoperi şi asistenţa
juridică pe cauzele non-penale. Insuficienţa bugetară poate constitui un impediment important în
realizarea sarcinilor propuse de către sistemul de asistenţă juridică. Este adevărat că statul poate limita
asistenţa juridică pentru a se încadra în limitele bugetare existente, însă acest argument nu trebuie să
prevaleze. Insuficienţa bugetară este inevitabilă, mai ales în cazul unui stat în curs de dezvoltare.
Totuşi, o balanţă este necesară a fi stabilită între interesele private şi interesele sociale, mai ales într-un
segment atît de sensibil cum este accesul la justiţie. Statele cu un sistem avansat de asistenţă juridică
tind să echilibreze bugetul asistenţei juridice cu bugetul sistemului judecătoresc şi al procuraturii, fiind
reflectată în acest mod importanţa acestei instituţii în procesul general de înfăptuire a justiţiei.
Un sistem funcţional şi echitabil de asistenţă juridică implică o serie de avantaje. Astfel, acordarea
asistenţei juridice într-o manieră justă sporeşte sentimentul de siguranţă al persoanelor sărace (care
deseori sunt mai dependente de sistemul de justiţie decît persoanele cu venituri mai mari), precum şi
nivelul lor de încredere în sistemul de justiţie. Sistemul de asistenţă juridică fortifică drepturile
64