Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

Recommendations

Info

Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)” Alexandru Cocîrță cer ca reclamantul să fie asigurat cu asistenţă juridică gratuită pentru a beneficia de un proces echitabil 90 . Pe de altă parte, într-un caz care implica sancţionarea pentru două contravenţii rutiere minore (triviale şi ordinare), unde cea mai gravă sancţiune este o amendă mică, s-a decis că interesele justiţiei nu cer desemnarea apărătorului 91 . Urmînd o logică similară, legislaţia Finlandei prevede că asistenţa juridică nu acoperă serviciile avocatului într-un dosar penal simplu, unde practica penală predominantă indică la faptul că pedeapsa preconizată nu va fi mai severă decît o amendă sau unde, din punct de vedere al pedepsei preconizate şi a rezultatului investigării cauzei, accesul la justiţie al acuzatului nu cere asistenţa unui avocat 92 . Curtea Europeană, de asemenea, a considerat că asistenţa juridică este o necesitate cînd legislaţia naţională impune participarea obligatorie a avocatului la o anumită etapă a cauzei, precum ar fi procedurile de recurs 93 . În timp ce modul în care se aplică Art. 6 din Convenţie faţă de instanţele de apel sau recurs depinde de trăsăturile specifice ale procedurilor date, nu există nici un dubiu că statul, care instituie astfel de instanţe, este obligat să asigure că persoana care răspunde conform legii să beneficieze (în mod real şi eficient) în faţa acestor instanţe de garanţiile fundamentale ale procesului echitabil, inclusiv dreptul la asistenţă juridică gratuită 94 . Interesele justiţiei indică, în general, că asistenţa juridică este necesară pentru grupurile vulnerabile, precum ar fi minorii, persoanele bolnave mintal, străinii, refugiaţii, solicitanţii de azil 95 . La fel, sunt întrunite interesele justiţiei în cazuri de pedeapsă capitală sau situaţii de pierdere a surselor de existenţă (loss of livelihood) 96 . 3.1.2.2 Practici naţionale Legislaţia şi practicile naţionale oferă modele adiţionale de stabilire a „intereselor justiţiei”. În Africa de Sud, acuzatul, deţinutul şi condamnatul vor beneficia de asistenţă juridică din contul statului, dacă o 90 Padalov c. Bulgariei, Hotărîrea CEDO din 10 august 2006, par. 55, http://www.echr.coe.int/echr/en/hudoc/ . 91 Comitetul pentru Drepturile Omului (Human Rights Committee), O.F. c. Norvegiei, nr. 158/1983 din 26 octombrie 1984, http://www.bayefsky.com/html/103_norway158_1983.php , citată de Richard J. Wilson, The Right to Legal Assistance in Civil and Criminal Cases in International Human Rights Law, 2002, p. 9. 92 Art. 6(2)(2), Legal Aid Act 257/2002, http://www.finlex.fi/en/laki/kaannokset/2002/20020257 . 93 În cauza Twalib c. Greciei, avînd în vedere gravitatea infracţiunilor (import şi transport de droguri şi utilizarea documentelor false) şi severitatea sancţiunii aplicate (12 ani de privaţiune de libertate conjugată cu amendă), nu există dubii că interesele justiţiei cereau acordarea asistenţei juridice pentru a recurge la apel. Un factor adiţional este complexitatea procedurilor de recurs. Aceasta implică contestarea echităţii procesului judiciar, care a necesitat prezentarea de către reclamant a argumentelor legale care ar fi convins Curtea de Casaţie că drepturile sale la apărare au fost viciate. Complexitatea procedurilor de casare este confirmată şi de cerinţa reprezentării de către avocat în faţa Curţii de Casaţie. Pregătirea unei cereri de apel trebuie, de asemenea, a fi considerată a solicita capacităţi şi experienţa juridică, în mod special, a temeiurilor pentru solicitarea unui apel. Astfel, reclamantul, care este străin şi nu este familiarizat cu limba şi sistemul de drept din Grecia, a fost în imposibilitate de a indica în cererea sa de apel vreun temei pentru apel, ceea ce a dus la declararea apelului său drept inadmisibil. Par. 52-53. A se vedea de asemenea Biba c. Greciei, Hotărîrea CEDO din 26 septembrie 2000, par. 23-31, http://www.echr.coe.int/echr/en/hudoc/ . 94 R.D. c. Poloniei, Hotărîre CEDO din 18 decembrie 2001, par. 44, http://www.echr.coe.int/echr/en/hudoc/ . 95 Public Interest Law Institute (PILI), Making Legal Aid a Reality: A Resource Book for Policy Makers and Civil Society, 2009, p. 210. 96 Richard J. WILSON, The Right to Legal Assistance in Civil and Criminal Cases in International Human Rights Law, 2002, p. 9. 30
Proiect UNDP „Transitional Capacity Suppport for the Public Administration of Moldova (TCS)” Alexandru Cocîrță injustiţie substanţială ar interveni în caz contrar. Injustiţia substanţială are loc dacă (a) persoana ar fi privată de libertate, dacă nu ar beneficia de asistenţă juridică sau există posibilitatea de a fi condamnat la privaţiune de libertate directă mai mult de 3 luni; (b) dacă este posibilă aplicarea amenzii, amenda nu este plătită sau va rămîne neplătită timp de 2 săptămîni după pronunţarea sentinţei 97 . În Marea Britanie testul de merit nu depinde în mod neapărat de faptul dacă acuzatul intenţionează să pledeze nevinovat, dar este bazat pe interesele justiţiei. La luarea deciziei care sunt interesele justiţiei în raport cu un individ, următorii factori trebuie să fie luaţi în consideraţie 98 : • dacă individul ar fi probabil să piardă libertatea sa sau sursele de existenţă, sau să sufere un prejudiciu serios adus reputaţiei, dacă orice materie apărută în cadrul procedurilor este decisă împotriva sa; • dacă soluţionarea a orice materie apărută în cadrul procedurilor poate implica considerarea unui întrebări substanţiale de drept; • dacă individul poate fi inapt să înţeleagă procedurile sau să-şi prezinte cazul (de exemplu, din cauza vulnerabilităţii mintale sau dificultăţilor de limbă 99 ); • dacă procedurile pot implica căutarea, audierea sau interogarea încrucişată profesionistă a martorilor din numele individului; • dacă este în interesul altei persoane (de exemplu, persoana care depune plîngere într-un caz de violenţă sexuală 100 ) ca individul să fie reprezentat. 3.1.2.3 Raportul dintre testul financiar şi interesele justiţiei Cumularea condiţiilor pentru a beneficia de asistenţă juridică garantată de stat (starea financiară precară şi interesele justiţiei) este obligatorie. Totuşi, din perspectiva unei apărări eficiente şi a dreptului la un proces echitabil, accentul în luarea deciziei asupra acordării sau nu a asistenţei juridice din contul statului trebuie să fie pus primordial pe interesele justiţiei. Din acest punct de vedere ar fi echitabil că cei care, deşi nu întrunesc criteriul financiar (deoarece depăşesc uşor limitele prevăzute), însă avînd în vedere interesele justiţiei, ar reclama acordarea asistenţei juridice. De exemplu, în Africa de Sud organul administrativ are putere discreţionară de a acorda asistenţă juridică gratuită integrală în cauzele penale, dacă nivelul venitului al solicitantului depăşeşte cu o anumită sumă (cu R1000 sau R2000, în funcţie de nivelul de jurisdicţie) limita stabilită pentru testul financiar. Dacă solicitantul nu trece testul financiar, inclusiv prin mecanismul descris mai sus, însă cauza este una pasibilă de asistenţă juridică 97 Legal Aid Board, South Africa, Legal Aid Guide 2009, p. 35, http://www.legal-aid.co.za/index.php/Legal-Aid-Board- Guide.html . 98 Access to Justice Act 1999, Schedule 3, http://www.legalservices.gov.uk/civil/legislation.asp . 99 Ed CAPE, Zaza NAMORADZE, Roger SMITH, Taru SPRONKEN, Effective Criminal Defence in Europe, 2010, p. 128. 100 Idem, p. 129. 31
Page 1 and 2: Proiect UNDP „Transitional Capaci
Page 17 and 18: garantată de stat, şi anume: Proi
Page 27 and 28: unurile solicitantului sau de tipul
Page 29: Proiect UNDP „Transitional Capaci
Page 59 and 60: necesare a fi alocate. Proiect UNDP

Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat din Moldova ... - cnajgs

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?