Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a ... - Salvati Copiii

Când a plecat acasă, mama a primit un pachet cu alimente. Deoarece sunt
o familie numeroasă, cu mulţi copii, iar părinţii nu au o ocupaţie, alimentele
oferite au fost binevenite. Alimentele au constituit punctul esenţial care a
atras părintele la grădiniţă, însă trebuie menţionat faptul că mama lui Nicuşor
nu a venit la grupa estivală exclusiv în scopul de a le primi, ci s-a implicat cu
plăcere în activităţile desfăşurate în acea zi. La serbarea care a avut loc la
sfârşitul perioadei, mama a fost alături de copil şi de educatoare, participând
la decorarea clasei cu acest prilej.
Dacă la început exprimarea lui Nicuşor era săracă în cuvinte, incorectă,
la final, deşi nu a ajuns la stadiul normal pentru un copil de vârsta lui, Nicuşor
a recuperat mult din decalajul ce îl distanţa de colegii săi. De-a lungul zilelor
petrecute la grădiniţa estivală, Nicuşor a învăţat să ţină un creion în mână, să
coloreze fără să depăşească conturul, ştie acum şi îi face plăcere să modeleze
şi să picteze. La activităţile de educare a limbajului, a memorat poezii care
l-au ajutat să descopere lumea înconjurătoare (omul, cuvintele scumpe,
fructele etc.). La activităţile matematice a învăţat şi recunoaşte cele 4 forme
geometrice, cifrele in limitele 1-5. La activităţile practice, Nicuşor participă
cu plăcere. Învăţând să ţină creionul în mână, Nicuşor a îndrăgit acest gen
de activităţi colorând, decupând, lipind cu plăcere. În prezent este înscris la
grădiniţa normală, s-a acomodat foarte bine şi colectivului şi programului
grădiniţei.
6. rosaura Zâna, localitatea dăeşti/ Sâmbotin, judeţul Vâlcea
rosaura Zâna este o fetiţă de 3 ani, din localitatea Dăeşti/ Sâmbotin,
judeţul Vâlcea. Localitatea are 3000 de persoane dintre care 250 aparţin
minorităţii romilor, romi tradiţionali din tată în fiu, ce au o situaţie materială
modestă, datorită practicării meseriilor tradiţionale ca sursă principală de
venituri. Copiii de vârstă preşcolară din localitatea Dăeşti sunt în număr de
40, iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 75%.
Grădiniţa pe care o frecventează Rosaura Zâna este situată în curtea
şcolii din localitate, într-o clasă cu intrare separată de clădirea şcolii, dar
lipită de ea. Grădiniţa este dotată cu mobilier, parţial vechi, parţial nou, apă
curentă. Încălzirea se face cu sobă de lemne şi ar mai fi nevoie, minimal, de
o saltea pentru activităţile de educaţie fizică, un calculator cu imprimantă şi
un videoproiector.
Despre grădiniţa estivală, părinţii Rosaurei Zâna au auzit la o întâlnire de
prezentare a programului organizată de educatoare, la care a participat şi
mediatorul şcolar. Tocmai de aceea, când mediatorul şcolar a venit acasă la
părinţii ei să-i convingă s-o lase la grădiniţa estivală aceştia au vorbit în limba
romani şi au fost mai uşor de convins. În opinia educatoarei, părinţii sunt
„romi tradiţionali, conservatori, şi nu văd cu ochi buni educaţia fetelor”.
Cu toate acestea, tatăl Rosaurei Zâna, a adus-o la grădiniţă estivală din
prima zi. La grădiniţă, Rosaura Zâna nu înţelegea limba în care se desfăşurau
Ghid de bune practici ________________________________________ 51