ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca
Principalele surse care au contribuit la înfăptuirea acumulării primitive a capitalului au fost:
1. profiturile obţinute de moşieri, negustori, arendaşi, mănăstiri din comerţul intern sau din
comerţul exterior, îndeosebi cu cereale şi vite. Pacea de la Adrianopol din 1829 înlăturând
monopolul turcesc asupra comerţului exterior al Ţărilor Române, a determinat o creştere
sensibilă a schimbului exterior cu cereale şi vite spre centrul şi apusul Europei, realizând
pentru moşieri şi negustori mari averi băneşti;
2. Cămătarii şi zarafii prin capitalul cămătăresc şi schimbul monedelor au realizat sume
băneşti importante datorită, în special marilor decizii percepute pentru împrumuturi şi a
fluctuaţiei cursului diverselor monede de circulaţie în ţările noastre;
3. Luarea în arendă de la stat a vămilor şi a stingerii impozitelor a adus mari surse financiare
unor arendaşi.
Realizarea averilor se făcea din diferenţa dintre suma încasată şi cea vărsată statului, din
abuzuri săvârşite şi bacşişuri şi sume ilegale însuşite.
De exemplu, în perioada 1813-1821 în Ţara Românească arendarea impozitelor, banilor şi a
ocnelor de sare a adus arendaşilor un profit de cel puţin 50%.
4. Moşierimea ş-a însuşit mari sume de bani capitalizate în urma despăgubirilor primite pe
baza Legii rurale din 1864 din România şi a potenţelor imperiale din 1853 şi 1854 a
reformelor agrare din Banat şi Transilvania. Aşa de exemplu, suma despăgubirilor în urma
legii rurale din Principatele Unite a fost de 200 milioane lei aur şi 72 milioane florini în
Transilvania. Este adevărat că nu întreaga sumă a fost capitalizată sau investită, că o
parte a fost folosită subproductiv, dar, totuşi cea mai mare parte a despăgubirilor au fost
investite în industrie sau au contribuit la modernizarea inventarului agricol.
5. Acordarea de către domnie a unor privilegii pentru crearea şi funcţionarea unor
manufacturi a constituit, deasemenea, o sursă importantă pentru acumularea capitalului.
Beneficiile se obţineau prin scutiri de impozite şi taxe pentru maşini şi utilaje importate,
sau din terenurile primite pentru instalarea stabilimentelor industriale.
6. Abuzurile şi adevăratele “jafuri” făcute de unii slujbaşi ai statului asupra bugetului prin
afaceri necinstite cu ocazia construcţiei căilor ferate, de imobile, instituţii, furnituri de stat,
au constituit alte surse de acumulare a capitalului.
7. O sursă importantă pentru acumularea capitalului, atât pentru burghezia autohtonă dar
mai ales pentru cea străină, a constituit-o exploatarea cărbunelui, petrolului, lemnului,
fierului la preţuri extrem de reduse datorită preţului scăzut plătit forţei de muncă şi a
prelucrării acestor bogăţii ca materii prime şi apoi prelucrate. Acest fapt a impus în 1887 în
România adoptarea unui pachet de legi protecţioniste pentru industria naţională.
Cu toate acestea, societăţi de surse de acumulare a capitalului folosite în Ţările Române în
comparaţie cu alte ţări apusene, procesul acumulării capitalului în România s-a desfăşurat lent, având
o mare durată în timp, a fost redus ca volum şi slab ca eficienţă. Aceasta datorită, pe de o parte,
Pag. 22 din 68