ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

More documents

Recommendations

Info

Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca determinate de necesitatea plătirii unor împrumuturi mai vechi şi a dobânzilor. A avut loc şi o modificare a surselor de contactare a împrumuturilor. Dacă prin 1880 băncile Londrei şi Parisului asigura cea mai mare parte a împrumuturilor treptat acestea vor fi înlocuite de un consorţiu german din Berlin şi transferat. Această situaţie trebuie pusă pe seama: – plasării capitalului englez în marele său imperiu colonial creat în această perioadă; – izbucnirea războiului anglo-bur şi a scondolului francez – Dreyfuss au creat nelinişte şi nesiguranţă în lumea finanţelor; – orientarea spre Germania imprimată de regele Carol. Datoriile externe ale României au crescut în perioada 1864-1914 de 10 ori. Din totalul de datorii ale statului român 89% din acestea erau către băncile străine, 62% către Germania, 33% către Franţa, Belgia, Olanda, Elveţia. De regulă pe lângă marile dobânzi percepute, împrumuturile acordate cu condiţia conlucrării cu întreprinderile din ţara respectivă, germană de regulă, cu achiziţionarea materialelor, a utilajelor. Aşa a fost cazul cu împrumutul acordat pentru construcţia căilor ferate, care obliga statul român să cumpere materiale din Germania, să conlucreze cu utilaje germane şi să achiziţioneze armament şi muniţie din Germania. După obţinerea independenţei de stat marile bănci profitând de situaţia economică dificilă a României au început să condiţioneze acordarea împrumuturilor de concesionarea unor activităţi economice prin bogăţiile ţării – în primul rând petrolul. Până la primul război mondial cea mai importantă concesie a fost cea a construcţiei căilor ferate – dar până în 1890 – România a reuşit să-şi răscumpere căile ferate din mâinile capitalului străin. În anul 1899 pentru un împrumut făcut de capitalul german acesta a încercat să oblige statul român să-i concesioneze terenuri petroliere, dar opoziţia fermă a guvernului şi concurenţa făcută de societatea germană Standard-Oil, a obligat capitalul german să se mulţumească doar cu concesionarea veniturilor obţinute din vânzarea hârtiei de ţigarete pentru 12 ani şi 7 luni. Nici Transilvania nu a fost scutită de pătrunderea capitalului străin. Încă de la începutul capitalismului ea s-a aflat sub influenţa capitalului austriac, iar după 1900 şi a celui german. Căile de pătrundere au fost aceleaşi ca şi în România, în schimb domeniile au fost altele: industria minieră şi metalurgică, iar către sfârşitul secolului către industria prelucrătoare forestieră, chimică, hârtie. 9.3.Consecinţele pătrunderii capitalului străin în economia României Pătrunderea capitalului străin în economia ţării noastre a avut efecte pozitive, dar în cea mai mare măsură negative: Pozitive: • valorificarea unor resurse naturale • creşterea producţiei în unele ramuri ale economiei (alimentară, bunuri de consum) Pag. 54 din 68
Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca • sporirea exportului de mărfuri • modernizarea unor ramuri economice şi a unor instituţii Consecinţele negative au fost predominante şi cu efecte grave: - Plasamentul de capital s-a făcut preferenţial doar în anumite ramuri şi în special spre materiile prime (petrol, cărbune, lemn). Aceste materii prime însă nu erau folosite, cu excepţia parţială a Transilvaniei, în economia României ci pentru întreprinderile străine, după care erau valorificate la preţuri superioare ca produse finite. - Plasarea preferenţială a capitalului a dus la o dezvoltare unilaterală a industriei, industria chimică, metalurgică, constructoare de maşini, dar aceste materii prime erau slab dezvoltate. - S-a accentuat dependenţa economică a ţării faţă de capitalul străin, dependenţă ce va determina şi dependenţa politică, concretizată prin aderarea la Tripla Alianţă în anul 1883 – sub influenţa capitalului german. - Scurgerea de materii prime şi capital peste graniţe a îngreunat acumularea internă a capitalului şi deci dezvoltarea sa economico-socială. Pag. 55 din 68
Page 1 and 2:
Istoria Economiei Nationale Conf. U
Page 3 and 4: Istoria Economiei Nationale Conf. U
Page 53: Istoria Economiei Nationale Conf. U
show all

ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?