ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca
Prin patentele imperiale se recunoaşte trecerea pământurilor urbane în proprietatea ţăranilor
prin despăgubire, iar jelerilor li s-a dat posibilitatea să-şi răscumpere servituţile.
Din reforma şi patentele din 1853-1854 au fost limitate în sensul că cea mai mare parte a
ţăranilor, în special jeleri, nu au primit pământ, totuşi ea a contribuit la eliberarea a peste 173.000 de
familii de ţărani şi a împroprietăririi lor. Deasemenea, o parte din cei 72 milioane de florini primiţi de
nobili ca despăgubire au fost împărţiţi în industrie, sau folosiţi în modernizarea inventarului agricol
contribuind astfel la evoluţia capitalismului.
Reforma agrară din România 1864
Problema agrară concretizată în desfiinţarea servituţiilor feudale şi mai ales în împroprietărirea
ţăranilor a stat în centrul Programului Revoluţiei Române de la 1848 din Ţara Românească şi
Moldova.
Înfrângerea revoluţiei de la 1848 prin intervenţia directă a Imperiului Ţarist şi Otoman a
amânat rezolvarea uneia din principalele probleme ale economiei româneşti, aceea a desfiinţării
servituţiilor feudale şi a împroprietăririi.
În jurul problemei apar, ca şi în timpul revoluţiei şi în perioada următoare, interesele tuturor
claselor sociale. Însăşi boierimea era divizată, o parte, cea mai conservatoare, se opunea oricărei
măsuri de de reformare a agriculturii şi stării ţăranilor, o altă parte vizează criza feudalismului, dându-
şi seama de avantajele trecerii la capitalism se pronunţau pentru rezolvarea problemei agrare printr-
un sistem de reforme sociale. Unei asemenea ideii I s-a alăturat cea mai mare parte a burgheziei
industriale şi comerciale interesate în pătrunderea capitalismului în agricultură.
Sprijinit de burghezia liberă şi o parte a boierimii progresiste, domnitorul A.I. Cuza şi primul
ministru M. Kogălniceanu au impus chiar cu preţul unei lovituri de stat la 14/26 august 1864 reforma
agrară.
Reforma agrară din 1864 a constituit un moment important în edificarea României moderne, în
generalizarea relaţiilor capitaliste, dechizând câmp larg acţiunii legilor economiei capitaliste.
spre înnoire.
A întărit considerentul proprietatea ţărănească, a creat o largă deschidere comunităţilor săteşti
Reforma prevedea:
desfinţarea obligaţiilor feudale ale ţăranilor clăcaşi, aceştia erau declaraţi proprietari pe
pământul avut în folosinţă în conformitate cu numărul vitelor de muncă;
reforma se făcea prin despăgubire, ţăranii urmând ca într-un interval de 15 ani să
plătească către moşier o răscumpărare;
prin lege erau împroprietăriţi 463.554 de familii cu o suprafaţă totală de 1.810.311 ha şi
alte peste 48.000 de familii au primit pământ în 1878 din domeniile statului.
Reforma a avut şi o importanţă naţională în sensul că a consolidat tânărul stat creat prin
realizarea unei armonii sociale în mediul rural. Totodată, o parte din cei 200 de milioane de lei aur
Pag. 26 din 68