ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca
Comerţul exterior a avut cel mai mult de suferit odată cu izbucnirea războiului mondial.
Închiderea strâmtorilor Dardanele şi Bosfor de către turci a dat o lovitură puternică relaţiilor
comerciale ale României cu Anglia, Franţa, Belgia, Olanda. Situaţia creată de război era în favoarea
Puterilor Centrale care prin acordurile cu guvernul român, au absorbit, în anul 1915, 78% din exportul
românesc.
Deci iniţial România a adoptat restricţii la import a unor produse cu excepţia porumbului, până
la urmă în 1915 , guvernul a revenit la politica de libertate a exportului de cereale către Puterile
centrale. În Germania şi As.-Ungaria statul a instalat monopol asupra importului de cereale fapt ce a
făcut ca nici o cantitate şi nici preţul oferit cerealelor româneşti să fie satisfăcătoare. Ca răspuns şi
România a luat măsuri similare creând în octombrie 1915 înfiinţând „Comisia centrală pentru
vânzarea şi exportul cerealelor şi al derivatelor”. Această comisie a primit atribuţii cu caracter de
monopol de stat, ea căpătând dreptul de a hotări:
- cantităţile necesare consumului intern;
- preţuri maxime de vânzare în interior şi preţuri minime la export;
- dispunea de dreptul de a face vânzării de produse agricole în străinătate;
- în atribuţiile ei intra şi problema transporturilor pentru export.
Exportul de petrol a scăzut simţitor deşi cererea era extrem de mare şi Germania făcea mari
presiuni asupra României promiţându-i pentru fiecare vagon de benzină un vagon de muniţii şi
medicamente. În perioada 1913-1915 volumul fizic al exportului românesc a scăzut de peste 3 ori.
Şi comerţul exterior a avut de suferit de pe urma declanşării primului război mondial.
Cantităţile de produse oferite pieţei interne au fost insuficiente, iar preţurile mari oferite la export
pentru cereale şi produse alimentare a determinat stocarea acestora. S-a încercat stabilirea unor
preţuri maximale la produsele considerate de primă necesitate. Această măsură a avut însă o
eficienţă redusă datorită revizuirii periodice a lor, revizuire care aducea majorarea lor.
Deşi România s-a aflat în neutralitate la declanşarea războiului, totuşi aceasta a influenţat
finanţele publice şi circulaţia monetară a ţării. Veniturile ţării au scăzut, în schimb cheltuielile bugetare
au crescut, fapt ce a dus la deficite bugetare acoperite prin emisiune monetară. De asemenea, pentru
a acoperi cheltuielile de înzestrarea armatei guvernul a făcut 4 împrumuturi interne în valoare de 400
milioane lei de la B.N.R. precum şi unele împrumuturi recente din străinătate Anglia şi Italia pentru
armament.
În perioada 1913-1916 – masa monetară aflată în circulaţie a crescut de 3 orei, fapt ce a
alimentat inflaţia şi a condus la deprecierea leului în raport cu alte valute.
Ca o concluzie – putem aprecia că deşi s-au făcut eforturi pentru pregătirea ţării într-o
eventualitate intrare în război; slaba dezvoltare a economiei româneşti în cadrul internaţional
neprielnic a făcut ca România să intre în Război nepregătită corespunzător.
10.2 Economia României în timpul participării la Primul Război Mondial
Pag. 58 din 68