ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca
determinate de necesitatea plătirii unor împrumuturi mai vechi şi a dobânzilor. A avut loc şi o
modificare a surselor de contactare a împrumuturilor. Dacă prin 1880 băncile Londrei şi Parisului
asigura cea mai mare parte a împrumuturilor treptat acestea vor fi înlocuite de un consorţiu german
din Berlin şi transferat. Această situaţie trebuie pusă pe seama:
– plasării capitalului englez în marele său imperiu colonial creat în această perioadă;
– izbucnirea războiului anglo-bur şi a scondolului francez – Dreyfuss au creat nelinişte şi
nesiguranţă în lumea finanţelor;
– orientarea spre Germania imprimată de regele Carol.
Datoriile externe ale României au crescut în perioada 1864-1914 de 10 ori. Din totalul de
datorii ale statului român 89% din acestea erau către băncile străine, 62% către Germania, 33%
către Franţa, Belgia, Olanda, Elveţia.
De regulă pe lângă marile dobânzi percepute, împrumuturile acordate cu condiţia conlucrării
cu întreprinderile din ţara respectivă, germană de regulă, cu achiziţionarea materialelor, a utilajelor.
Aşa a fost cazul cu împrumutul acordat pentru construcţia căilor ferate, care obliga statul român să
cumpere materiale din Germania, să conlucreze cu utilaje germane şi să achiziţioneze armament şi
muniţie din Germania.
După obţinerea independenţei de stat marile bănci profitând de situaţia economică dificilă a
României au început să condiţioneze acordarea împrumuturilor de concesionarea unor activităţi
economice prin bogăţiile ţării – în primul rând petrolul. Până la primul război mondial cea mai
importantă concesie a fost cea a construcţiei căilor ferate – dar până în 1890 – România a reuşit să-şi
răscumpere căile ferate din mâinile capitalului străin. În anul 1899 pentru un împrumut făcut de
capitalul german acesta a încercat să oblige statul român să-i concesioneze terenuri petroliere, dar
opoziţia fermă a guvernului şi concurenţa făcută de societatea germană Standard-Oil, a obligat
capitalul german să se mulţumească doar cu concesionarea veniturilor obţinute din vânzarea hârtiei
de ţigarete pentru 12 ani şi 7 luni.
Nici Transilvania nu a fost scutită de pătrunderea capitalului străin. Încă de la începutul
capitalismului ea s-a aflat sub influenţa capitalului austriac, iar după 1900 şi a celui german.
Căile de pătrundere au fost aceleaşi ca şi în România, în schimb domeniile au fost altele:
industria minieră şi metalurgică, iar către sfârşitul secolului către industria prelucrătoare forestieră,
chimică, hârtie.
9.3.Consecinţele pătrunderii capitalului străin în economia României
Pătrunderea capitalului străin în economia ţării noastre a avut efecte pozitive, dar în cea mai
mare măsură negative:
Pozitive:
• valorificarea unor resurse naturale
• creşterea producţiei în unele ramuri ale economiei (alimentară, bunuri de consum)
Pag. 54 din 68