ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE - SvEdu.ro

Istoria Economiei Nationale Conf. Univ. Dr. Aurel Piturca
agricultură. În general suprafaţa agricolă a crescut în perioada 1860-1906 cu 219%, creşterea
făcându-se pe seama fâneţelor şi păşunilor.
2. – Creşterea producţiei de mărfuri
Această creştere este legată, fără îndoială, de sporirea suprafeţelor agricole, dar factorul
împortant al acestei creşteri ţine de cererile tot mai mari ale pieţei interne şi externe.
Piaţa internă pentru mărfurile agricole s-a dezvoltat datorită creşterii numărului oraşelor, a
populaţiei orăşeneşti şi mai ales a constituirii unor centre industriale, fapt ce va schimba raportul
dintre numărul muncitorilor populaţiei urbane şi cel al ţăranilor. Deasemenea creşterea producţiei
interne este determinată de sporirea necesităţilor de materie primă pentru industrie, în special în
industria textilă, prelucrarea pieilor, alimentară, a alcoolului. La aceasta se adaugă dezvoltarea reţelei
de transport, în special feroviară, fapt ce a facilitat circulaţia mărfurilor agricole.
Un indiciu al creşterii producţiei de mărfuri cerealiere îl constituie construcţia de silozuri.
Silozurile au o mare importanţă pentru dezvoltarea producţiei de cereale-marfă deoarece simplificau
procesul de depozitare, selecţionare şi de vânzare a cerealelor, reducând cheltuielile cu aceste
operaţii. Silozuri cu o capacitate de peste 50.000 t s-au construit la Brăila, Galaţi şi mai târziu
Constanţa. Ele au favorizat marea producţie capitalistă şi defavorizau pe micii producători prin
impunerea unor anumite norme calitative.
3.- Creşterea exportului de cereale
În vechea Românie, în perioada 1896-1900, exportul de grâu a crescut faţă de perioada 1862-
1866 cu 189%, iar exportul de porumb cu 283%. Din volumul mărfurilor exportate, cerealele au
constituit aproape 79%. În legătură cu exportul de porumb trebuie menţionat că România a ocupat,
înainte de primul război mondial, unul din primele locuri în lume.
4.- Creşterea culturii plantelor tehnice
Plantele tehnice (in, cânepă, floarea-soarelui, tutun, sfeclă de zahăr) creşterea suprafeţelor
cultivate s-a făcut în legătură cu dezvoltarea industriei, întrucât ele constituie principala materie primă;
suprafaţa cultivată cu plante tehnice s-a dublat.
5.- În strânsă legătură cu dezvoltarea culturii plantelor tehnice s-a aflat industrializarea
produselor agricole.
În anul 1901 existau în ţara noastră 7 fabrici de zahăr, 3 fabrici de ulei mari şi 80 mici, 43
distilerii de spirt. Îndustrializarea produselor agricole, pe lângă faptul că impun creşterea cantitativă a
producţiei plantelor tehice - impun şi creşterea calităţii acestora.
6.- Una din manifestările caracteristice agriculturii cu caracter comercial a fost specializarea
diferitelor regiuni în anumite culturi.
Astfel, în susul Dunării existau regiuni cerealiere, în nordul Moldovei culturi de cartofi, în
judeţele Roman, Putna, Botoşani, Dorohoi, culturi de sfeclă de zahăr, şesul Munteniei culturi de
tutun, în judeul Ilfov, Prahova, Constanţa şi în interiorul marilor oraşe, legume şi zarzavaturi.
Pag. 41 din 68