Romii în Europa - Biroul de Informare al Consiliului Europei in ...
Romii în Europa - Biroul de Informare al Consiliului Europei in ...
Romii în Europa - Biroul de Informare al Consiliului Europei in ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
3. Limba<br />
Variaţii<br />
Limba romani <strong>de</strong>rivă d<strong>in</strong> limbajele populare apropiate <strong>de</strong> sanscrită şi posedă <strong>de</strong>ci<br />
numeroase elemente <strong>de</strong> bază <strong>în</strong> comun cu h<strong>in</strong>dusa, nep<strong>al</strong>eza, panjabi etc., limbi surori<br />
d<strong>in</strong> nordul Indiei. Povestirile care <strong>de</strong>scriu sosirea romilor <strong>în</strong> <strong>Europa</strong> a<strong>de</strong>sea se bazează<br />
pe uimirea populaţiilor loc<strong>al</strong>e <strong>în</strong> faţa a ceea ce nu este pentru ele <strong>de</strong>cât un jargon <strong>de</strong><br />
ne<strong>în</strong>ţeles; totuşi, spiritele curioase notează uneori fraze care ar fi <strong>în</strong>ţelese <strong>în</strong>că şi astăzi.<br />
Astfel, André Bor<strong>de</strong>, care a publicat <strong>în</strong> 1547 la Londra The First Boke of the<br />
Introduction of Knowledge cu asemenea fraze (notate cu numeroase omisiuni şi<br />
greşeli <strong>de</strong> transcripţie sau <strong>de</strong> tipar):<br />
– How farre is it to the next towne? Cater myla barforas?<br />
(<strong>în</strong> romani actu<strong>al</strong>ă: Keter mila [ži k-o] bar’ foros?)<br />
– Wyl you drynke some w<strong>in</strong>e? Mole pis lavena?<br />
(<strong>în</strong> romani actu<strong>al</strong>ă: Mol pies lov<strong>in</strong>?)<br />
– Sit you downe, and drynke. Hyste len pee.<br />
(<strong>în</strong> romani actu<strong>al</strong>ă: Beś tele, pi!)<br />
– May<strong>de</strong>, geve me bread and wyne! Achae, da mai manor la vene!)<br />
(<strong>în</strong> romani actu<strong>al</strong>ă: Aćhaj!e, da man manro ta lov<strong>in</strong>!)<br />
– Geve me aples and peeres! Da mai paba la ambrell!<br />
(<strong>în</strong> romani actu<strong>al</strong>ă: Da (<strong>de</strong>) man phaba[j] ta ambrol!)<br />
– Good nyght! Lachira tut!<br />
(<strong>în</strong> romani actu<strong>al</strong>ă: Laćhi rat tuqe! sau, mai b<strong>in</strong>e, Laćhi ti rat).<br />
Dar nu se pun prea multe <strong>în</strong>trebări priv<strong>in</strong>d această limbă. Faptul că aceşti nomazi v<strong>in</strong><br />
şi pleacă, fără ţară şi fără patrie, n-ar trebui să fie compatibil cu o limbă „a<strong>de</strong>vărată”,<br />
iar ei, se presupune <strong>de</strong> secole, că vorbesc un argou <strong>in</strong>ventat <strong>de</strong> ei d<strong>in</strong> nevoia unei<br />
comunicări secrete, pentru a nu fi <strong>în</strong>ţeleşi <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> semenii lor. Este nevoie să se<br />
aştepte secolul <strong>al</strong> XVIII-lea pentru a re<strong>de</strong>scoperi orig<strong>in</strong>ea <strong>in</strong>diană a limbii, <strong>in</strong>iţi<strong>al</strong> pe<br />
baza unei erori: un văr <strong>al</strong> tipografului Szathmar d<strong>in</strong> Viena se împrietenise cu stu<strong>de</strong>nţi<br />
ceylonezi <strong>în</strong> teologie <strong>de</strong> la Leyda şi adjectivul s<strong>in</strong>gh<strong>al</strong>a (ceylonez) <strong>în</strong>ţeles greşit <strong>în</strong><br />
„c<strong>in</strong>gania” l-ar fi făcut să se gân<strong>de</strong>ască la o orig<strong>in</strong>e <strong>in</strong>diană a romilor, confirmată mai<br />
târziu <strong>de</strong> eruditul ungur V<strong>al</strong>yi István <strong>în</strong> cursul unei conversaţii cu acelaşi tipograf. Se<br />
pare că V<strong>al</strong>yi István s-ar fi bazat pe am<strong>in</strong>tirea ce persista <strong>în</strong>că <strong>în</strong> memoria populară a<br />
unei orig<strong>in</strong>i <strong>in</strong>diene a romilor şi mai <strong>al</strong>es aportul recent <strong>al</strong> studiilor sanscrite: este<br />
<strong>în</strong>tr-a<strong>de</strong>văr epoca <strong>în</strong> care se <strong>de</strong>scoperă <strong>în</strong>rudirea sanscritei cu limbile clasice <strong>al</strong>e<br />
<strong>Europei</strong>. Aceste elemente sunt consemnate <strong>de</strong> slovacul Samuel August<strong>in</strong>i ab Hortis<br />
(Zahradsky), care efectua <strong>în</strong> contul Mariei – Theresa <strong>de</strong> Austria prima cercetare<br />
şti<strong>in</strong>ţifică priv<strong>in</strong>d romii şi publicată <strong>în</strong> Privilegierte Anzeigen d<strong>in</strong> Viena, reluată apoi<br />
<strong>de</strong> Grellmann. Totuşi, numeroşi oameni consi<strong>de</strong>ră <strong>în</strong>că limba romani ca un fel <strong>de</strong><br />
„argou”. Importante progrese s-au făcut <strong>în</strong> ultimii ani <strong>în</strong> cunoaşterea istoriei limbii<br />
35