13.07.2013 Views

bun de tipar ddj 134.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

bun de tipar ddj 134.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

bun de tipar ddj 134.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

22<br />

Octavian MIHALCEA<br />

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com<br />

Volumul lui Paul Vinicius, Kemada (Editura Tracus Arte, Bucureşti,<br />

2012), conţine extrem <strong>de</strong> percutante priviri retrospective caracterizate,<br />

paradoxal, <strong>de</strong> implicare şi <strong>de</strong>taşare, situaţie în care ludicul are o funcţie<br />

echilibrantă bine <strong>de</strong>terminată. De multe ori, crepusculul boemei e traversat<br />

fără prea mari turbulenţe, prin apelul la aceste speciale abordări lirice, anonime,<br />

în<strong>de</strong>părtând, din păcate doar temporar, tensiunea: savarino/ <strong>de</strong> azi înainte/<br />

voi fi cuminte/ ca un efeb// nu tu piper/ şi - / mai salcâm/ sare/ să nu mă<br />

doară/ membrul cel drept. În regim nocturn, succesiunea anotimpurilor se<br />

dove<strong>de</strong>şte tot mai pasibilă <strong>de</strong> inautentic. Brusc, amnezia capătă nuanţe<br />

sepulcrale, rapid sublimate. Ambientul nefavorabil naşte sentimentul<br />

<strong>de</strong>zmărginirii: frig străin/ într-o casă/ la fel <strong>de</strong> străină// o lumină-mpleticită/<br />

calică şi urâtă/ cernută prin nori// tremurul fricos al frunzelor/ precum<br />

o fecioară/ subţire// iar eu - / ei/ bine/ eu -/ sunt tot mai <strong>de</strong>parte/ <strong>de</strong>cât/<br />

<strong>de</strong>parte. Paul Vinicius pictează miniaturi, câteodată chiar un ozeneu minuscul/<br />

străpuns <strong>de</strong> o torpilă/ <strong>de</strong>-a dreptul microscopică. Sinestezic, cromatica<br />

imaginilor <strong>de</strong>vine fluidă, totul conducând la invocarea marilor plecări. Tot mai<br />

frecvent apelăm la arta camuflării, într-un cotidian <strong>de</strong> multe ori contestabil.<br />

De aceea, o tentă suprareală învăluie câteodată aceste versuri. Destin<strong>de</strong>rea<br />

ia valori absolute, vizionarismul nefiind <strong>de</strong>loc exclus. Parcă à la René Magritte,<br />

<strong>de</strong>asupra oraşului/ pe cer/ a-nceput să crească iarbă. Incursiunile onirice<br />

au totala libertate a spaţiilor supramundane, fiind creată impresia timpului luat<br />

în răspăr. Substanţa poetică inclu<strong>de</strong> şi câteva artificii licenţioase ce subliniază<br />

mult aşteptata eliberare. Omniprezentul pahar punctează <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rile <strong>de</strong><br />

suprafaţa lumii şi pătrun<strong>de</strong>rea într-un areal aparte, cu legi variabile. Aici întâlnim<br />

multiple pasiuni, carnale sau nu, toate aşezate sub imperiul magnetismului.<br />

Vodca e ipostaziată apodictic, aici cu ample însuşiri conton<strong>de</strong>nte: groaznic/<br />

câtă duhoare/ poate împrăştia un cuvânt// aşa că m-am întors/ într-o<br />

foarte mare grabă/ pe insula mea// am luat <strong>de</strong> pe raftul bibliotecii/ sticla<br />

cu vodcă/ şi m-am apucat/ s-o răsfoiesc/ pagină cu pagină/ cer <strong>de</strong>spicat<br />

<strong>de</strong> păsări cu cer <strong>de</strong>spicat <strong>de</strong> ploaie/ imersie după imersie/ scafandru cu<br />

scafandru// până când/ ţăndări/ au rămas// din cuvântul acela. Pe fondul<br />

constantei alunecării, visele se fabrică odată cu necesitatea i<strong>de</strong>ntităţii<br />

schimbate. Diversitatea asigură oricând un refugiu până la inevitabila trezire<br />

la realitate. Asumata fibră marginală face din Kemada un autentic manifest<br />

al genului. Solidaritatea are conotaţii impresionante: mulţi dintre cei <strong>de</strong> aici/<br />

au murit <strong>de</strong> mult/ însă continuăm să ne ve<strong>de</strong>m/ din când în când/ fiindcă<br />

ne-am iubit/ şi altfel/ nici că s-ar putea. Este privilegiată diferenţierea <strong>de</strong><br />

ceea ce, generic, se consi<strong>de</strong>ră a fi în sfera normalităţii. Ceasurile parcă bat<br />

altfel, ziua sau noaptea. Mazilescian, avem profilată constanta unei misterioase<br />

regiuni: în curând/ viaţa mea/ dar şi ale voastre/ vor ajunge într-o câmpie<br />

amnezică/ proaspăt ninsă/ scrisă cu păsări lungi/ negre. Stilizări cu<br />

<strong>de</strong>clarată pecete orientală marchează aceste nostalgii. Asistăm la fiinţarea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!