bun de tipar ddj 134.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

Radu MOTOC ,
aniversãri
Îndemnat de fratele său Dionisie - medic veterinar, stabilit la Giurgiu, unde se însurase
cu nepoata omului politic Serurie, pictorul intenţionează în 1879 să vină în România. În
această perioadă, este vizitat la Viena de Vicenţiu Babeş, care rămâne încântat de subiectele
istorice şi naţionale abordate de pictor: o schiţă pentru poezia Deşteaptă-te române, o
compoziţie reprezentând Păstorul întristat, după balada populară, o alta întitulată Colinda.
Babeş scrie un articol în Familia în care afirmă:
„Consistoriul din Cernăuţi i-a dat titlul de pictor al său, dat
nu şi pâine. ...Cine nu cunoaşte soarta pictorilor artişti la
români şi anume la cei de sub Austruo-Ungaria?”
Mitropolitul Bucovinei şi Dalmaţiei, Silvestru Morariu, îl
invită în 1880 la Cernăuţi, unde „afară de portretul excelenţei
sale, vor fi de reînnoit şi portretele episcopilor”, câştigul
pictorului cifrându-se la 1.000 de florini. Aceste comenzi
au fost onorate de Bucevschi în 1875, când execută portretele
mitropoliţilor: Teofil Bendella şi Teoctist Blajevici, aflate
în palatul mitropolitan din Cernăuţi, ca şi pe cel al
episcopului Daniel Vlahovici (aflat în posesia doctorului
Eusebiu Isopescu) şi al arhimandritului Hedeon
Constantinovici, egumenul Suceviţei.
Portretele bunicilor săi paterni şi materni, precum şi
alte portrete de familie, ţin de aceeaşi epocă.
În 1876, călătoreşte la München şi în Italia, ceea ce va
contribui la cristalizarea tendinţelor clasice în pictura sa.
Un an mai târziu, ajunge la Paris de unde se întoarce la
Viena. Aici, este acceptat ca membru al societăţii artistice
Albrecht Dürer, care primea doar artişti consacraţi.
Bucevschi îşi împarte activitatea între lucrările din Bucovina
şi atelierul său din Viena.
Din 1881 începe prietenia cu compozitorul Ciprian
Porumbescu, care îl vizitează la atelier şi pe care îl ajută
financiar. În 1881, fiind la Cernăuţi, Bucevschi are ocazia
să cunoască în palatul mitropolitan, în care locuia ca oaspete
al lui Silvestru Morariu, pe episcopul Melchisedec
Ştefănescu, cu studii teologice la Kiev, revoluţionar la 1848, membru al Divanului
ad-hoc, unionist înfocat, academician, ministru în cabinetul Kogălniceanu şi care a fost
pasionat toată viaţa de istoria românilor.
Episcopul Melchisedec este descoperitorul Evangheliarului, manuscris dăruit în
1473 de Ştefan cel Mare mănăstirii Humorul. Pe ultima pagină se află un portret al
voievodului, făcut de un pictor contemporan după natură, şi care schimbă cu totul
imaginea tradiţională de schimnic sau de Christ pe care i-o atribuia Gheorghe Asachi,
Lecca şi alţi pictori. Evangheliarul înfăţişează un rubicoid, ras, doar cu mustăţi, atletic la
corp, corespunzător descrierilor făcute de cronicari. Faptul a trezit senzaţie.
Melchisedec vorbeşte despre pictor cu respect ca despre un om care cunoaşte în
profunzime arta, drept pentru care istoricul îl însărcinează să scoată facsimile şi desene
de pe această Evanghelie, ceea ce reprezintă albumul de opt piese aflate astăzi la Biblioteca
Academiei. Acest album este prezentat de Melchisedec la Academie în 2 noiembrie 1881
sub formă de memoriu. În acest memoriu se afirmă că Bucevschi a descoperit ulterior, la
mănăstirea Putna, pe un aer brodat, dăruită mănăstirii de Ştefan, alt portret al voievodului,
comunicând acest lucru academicianului Nicolae Ionescu din Iaşi.
Se cunoaşte opoziţia lui Haşdeu faţă de noua descoperire care răsturna iconografia
istorică tradiţională şi intervenţia lui Ion Ghica, preşedintele Academiei. Ministrul
Instruţiunii Publice din acea perioadă, totodată şi secretarul general al Academiei, V. A.
Urechia, face demersurile necesare pe lângă ambasadorul român la Viena, Bălăşeanu,
pentru invitarea lui Bucevschi în ţară.
În perioada 20-23 decembrie 1881, artistul este consultat pentru lucrarea de restaurare
a biserici Sf. Neculai domnesc din Iaşi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, şi, în al doilea rând,
în problema portretului lui Ştefan cel Mare, în vederea comenzii deja efectuate lui
Fremier pentru statuia ecvestră din faţa Palatului Administrativ ieşean.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
47