bun de tipar ddj 134.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

26
a. g. secarã
Un demn urmaş al istoricului Paul Păltănea se anunţă a fi doctorul în istorie Adrian
Pohrib, prin impresionantul tom apărut recent la Editura Agaton, „Din istoria Poliţiei române.
Poliţia oraşului Galaţi între anii 1832 şi 1949. Istoric şi documente.”
Din cele peste 1100 de pagini ale lucrării prezentate elogios în „Cuvântul înainte” de către
Acad.Prof.univ.Dr.Doc. Constantin Marinescu, punctul central sau de greutate, mai bine zis,
îl constituie istoria propriu-zisă a instituţiei menţionate, istorie prezentată în patru capitole şi
care atrage după sine o prezentare de documente. Nu mai puţin de 636 de documente,
începând cu articolele „Regulamentului Organic al Principatului Moldovei” „despre
organizarea Poliţiei” şi sfârşind cu un referat din anul 1948 ( în anul 1949 este promulgat
Decretul nr.25 din 23 ianuarie pentru înfiinţarea Miliţiei, dat de către Prezidiul Marii Adunări
Naţionale, în urma căruia apare Miliţia judeţului Covurlui), mai exact din 6 iulie, referat adresat
prim-chestorului poliţiei gălăţene, Gh.Budu „în care comisarul Gh.Popovici descrie, în urma
controlului efectuat, situaţia Biroului Judiciar care prezenta numeroase cazuri nesoluţionate
şi o serie de deficienţe în fucnţionare. Totodată, sunt prezentate şi o serie de propuneri
menite a redresa situaţia şi optimiza relaţiile, atât la nivelul unităţilor subordonate
(comisariatele), cât şi cele cu instituţiile interesate în păstrarea liniştii şi ordinii – Legiunea de
jandarmi Covurlui şi Corpul Gardienilor Publici.” (p.298).
Aşadar, ordine circulare, instrucţiuni diverse, adrese, procese-verbale, ordine telefonice,
note raport, planuri ipotetice, rapoarte confidenţiale, decizii, dări de seamă, observaţii,
recomandări, comunicate, articole, argumentări, ciorne, depeşe telegrafice, circulare, jurnale,
tabele, discursuri, anunţuri, regulamente, memorii, legi,
nimic nu scapă ochiului ager al cercetătorului, care
trezeşte la viaţă lumi dispărute de mult...
De pildă, documentul nr.13, din anul 1850,
„Aşezământul” pentru reorganizarea Poliţiei din Iaşi şi
Galaţi, în care sunt menţionate atribuţiile şefului poliţiei,
şefului poliţiei municipale, ale comisarilor, epistaţilor,
sergenţilor şi jandarmilor poliţieneşti: Art.32: „Slugile.
Spre a se pune o stavilă la abuzurile de astăzi şi a se
regula slugile particularilor, Poliţia va rândui un staroste
asupra slugilor, ce va fi însărcinat cu alcătuirea lor. El
va cerceta manualul ce dă către Poliţie, se va da fiecărei
slugi după pilda celor date lucrătorilor, în care se vor
însemna numele şi prenumele său, locul de unde este,
chezăşia ce au dat şi persoanele la care au slujit...”
(p.321).
În fapt, documentele acaparează cam trei sferturi
din lucrare, cele patru capitole ale lucrării „clasice”
propriu-zise conţinând următoarele aspecte: 1.
Programul de organizare şi modernizare a Poliţiei
române de la Regulamentul organic până la începutul secolului al XX-lea. Poliţia din oraşul
Galaţi. 2. Organizarea Poliţiei Generale şi a Poliţiei gălăţene între anii 1903 şi 1918. 3. Poliţia
română în România întregită şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un studiu de caz
– Poliţia oraşului Galaţi. 4. Poliţia din oraşul Galaţi sub presiunea ofensivei comuniste 1944-
1949. Desigur, nu lipsesc „Argumentul”, „Concluziile”, bibliografia, indicele general şi indicele
antroponimic, ca să nu mai spunem despre ilustraţiile care întregesc o apariţie editorială nu
numai pentru specialişti, în condiţii grafice extraordinare.
După cum sublinia şi academicianul C-tin Marinescu, „trebuie să relevăm faptul că
subiectul nu a mai fost abordat, ceea ce reprezintă o premieră în istoriografia contemporană,
în publicistica românească postbelică.
Deci, lucrarea vine să acopere un gol, o lacună realmente resimţită în literatura istorică
românească, prin investigarea unui subiect de semnificaţie majoră, nu numai ştiinţifică, dar şi
social politică...” (p.9)
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com