bun de tipar ddj 134.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Liliana Jorica Negoescu - Taina creştină
Mugurel Vraânceanu - Compoziţie
Jana Andreescu - Marină - Jazz II
Morphochroma
tehnică destul de pretenţioasă şi puţin cultivată de artiştii
gălăţeni. Ambii sculptori sunt excelenţi portretişti, care ştiu
să pună în valoare calităţile fizice şi morale ale modelelor.
Peisajul şi natura statică sunt genuri bine reprezentate
în expoziţie. Gheorghe Mihai-Coron ne poartă pe plaiurile
natale, în Todireştii Botoşanilor, surprinzând un aspect
pitoresc al satului de obârşie, cu case arătoase, vegetaţie
abundentă şi lumină blândă. Artistul ştie să se bucure şi de
frumuseţea, frăgezimea şi prospeţimea florilor, să le imortalizeze
în imagini ce rămân pentru mult timp pe retină. Teodor Vişan
este autorul a două splendide peisaje din Sinaia, cu desfăşurări
perspectivale ample, cu munţi ale căror înălţimi sunt vecine
cu albastrul cerului de vară. Predominanţa verdelui este
expresia fertilităţii, a rodniciei, a optimismului şi a setei de
viaţă, a bucuriei pe care o trăieşte pictorul în faţa spectacolului
mirific al naturii. Din zona montană, trecem în cea marină graţie
celor două uleiuri ale lui Gheorghe Andreescu. Ambarcaţiuni
odihnind la mal, apa ale cărei întinderi se pierd în depărtări,
stânci cu spinări învăluite în ceaţă creează o atmosferă liniştită,
de tihnă şi pace. Vasile Neagu aduce în pânzele sale poezia
toamnei şi a anotimpului hibernal. Imaginile, de un lirism
învăluitor, sunt sintetice, epurate de detalii, materia cromatică
este răspândită în tonalităţi de mare sensibilitate, echivalente
cu rafinamentul. Peisajele Marianei Tomozei-Cocoş poartă în
substanţa lor ecouri ale unor timpuri istorice („Ziduri
bizantine”, „Semne în timp”). Aurel Manole se exprimă într-o
gamă cromatică închisă, transcriind cu o mişcare gestualistă
a pensulei curbe care ne duc cu gândul la ciclul său „Coline”
sau la acele lucrări cu movile din zona Drăguşenilor. Sterică
Bădălan, într-o reprezentare semiabstractă, surprinde
atmosfera debutului toamnei, când argintul, chihlimbarul şi
purpura încep să-ţi facă simţită prezenţa în verdele frunzişului
arborilor. Eugen Holban se dovedeşte şi de această dată
acelaşi înzestrat pastelist. Simfonia griurilor inundă tabloul
său, venind ca un argument al modului excelent în care artistul
a ştiut să folosească în creaţia personală cromatica scoarţelor
populare din zona Covurluiului, pe care le-a cercetat cu acribie
ani de zile şi a ţinut să fie achiziţionate pentru Muzeul Judeţean
de Istorie „Paul Păltănea”. Credincios motivului floral pe care
l-a explorat cu atâta pasiune, Sava David face ca un buchet
cu flori de toamnă să dobândească valenţele unui adevărat
poem cromatic, iar Jana Andreescu ne face să vibrăm şi să-i
înţelegem profunzimea sentimentului cu care abordează unele
teme intimiste („Jurnal”, „Jazz II”). Gabriela Georgescu dă viaţă
unei scene cu păuni într-un triptic cu valori decorative.
M-am referit mai înainte şi la unele lucrări de sculptură.
In acest sens menţionăm ca remarcabile şi compoziţiile lui
Gheorghe Terescenco, dinamice, armonioase, avântate în
spaţiu, ca şi suita de lucrări din bronz, de mici dimensiuni,
semnate de Eduard Costandache. Continuând seria unor
manifestări ca „12 plasticieni - 12 profesori”, „Plasticieni -
muzeografi” organizate anterior, expoziţia „Artişti la Dunărea
de Jos”, deşi reuneşte lucrări doar numai ale unui grup restrâns
de plasticieni, demonstrează că Galaţii dispun de o forţă
artistică importantă, de pictori, sculptori şi graficieni capabili
să creeze opere cu un bogat conţinut de idei şi emoţional,
realizate într-un limbaj care le fac apreciate şi preţuite la nivel
naţional şi internaţional. Ar trebui ca şi autorităţile de la
conducerea municipiului şi judeţului nostru să manifeste o
mai mare receptivitate faţă de aceşti plasticieni, faţă de creaţia
lor şi să le acorde atenţia şi respectul pe care le merită.
37