caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare
caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare
caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
16<br />
diferenţiale <strong>de</strong> mişcare, cuplate, <strong>pe</strong>ntru 3N gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> libertate care reprezintă poziţiile spaţiale ale<br />
celor N atomi. O metodă <strong>de</strong> rezolvare a acestui sistem <strong>de</strong> ecuaţii este algoritmul Verlet, potrivit<br />
căruia poziţiile r i<br />
şi vitezele v i<br />
ale atomilor <strong>de</strong> masă mi<br />
sunt calculate la fiecare pas <strong>de</strong> timp<br />
conform relaţiilor<br />
1 2 Fi<br />
() t<br />
ri( t+ d t) = ri( t) + vi(t)dt+<br />
dt<br />
2 mi<br />
1 1 Fi<br />
() t<br />
vi( t+ d t) = vi( t) + dt<br />
, (1.1.2)<br />
2 2 m<br />
1 1 Fi<br />
( t + d t)<br />
vi( t+ d t) = vi( t+ d t) + dt<br />
2 2 m<br />
În problemele <strong>de</strong> termodinamică, se introduce tem<strong>pe</strong>ratura ca un parametru <strong>de</strong> control, şi se<br />
efectueaza efectuează simularea moleculară a sistemului <strong>pe</strong>ntru o tem<strong>pe</strong>ratură constantă. Pentru a<br />
menţine o tem<strong>pe</strong>ratură <strong>de</strong> referinţă, se folosesc meto<strong>de</strong> constrânse care restricţionează energia<br />
cinetică totală a sistemului, sau meto<strong>de</strong> stocastice <strong>de</strong> tip Langevin. O altă metodă este metoda<br />
sistemelor extinse a lui Nosé şi Hoover, care se bazează <strong>pe</strong> ansamblul canonic reprezentativ.<br />
În mecanica statistică ansamblul canonic reprezentativ se poate construi consi<strong>de</strong>rând un<br />
număr mare <strong>de</strong> sisteme, care sunt replica mentală a unor sisteme fizice (fiecare având un volum<br />
V cu N atomi), şi aranjându-le împreună <strong>pe</strong>ntru a forma un bloc tridimensional. Acest bloc se<br />
scufundă apoi într-o baie caldă aflată la tem<strong>pe</strong>ratura T . Presupunând că suprafeţele care separă<br />
elementele din bloc sunt <strong>pe</strong>rmeabile la schimbări <strong>de</strong> energie, atunci toate elementele din bloc vor<br />
atinge după un timp aceeaşi tem<strong>pe</strong>ratură T . Un astfel <strong>de</strong> bloc izolat termic formează un ansamblu<br />
canonic.<br />
Potrivit cu această metodă, sistemul şi baia caldă sunt cuplate şi formează un sistem<br />
compozit, cu o dinamică continuă <strong>de</strong>terministă. Teoria se bazează <strong>pe</strong> extensia spaţiului<br />
variabilelor dinamice ale sistemului, dincolo <strong>de</strong> coordonatele şi impulsurile particulelor reale,<br />
<strong>pe</strong>ntru a inclu<strong>de</strong> o coordonată fantomă adiţională s şi impulsul său conjugat p<br />
s<br />
, care acţionează<br />
ca o baie caldă <strong>pe</strong>ntru particulele reale. Prin această metodă se poate selecta un Hamiltonian<br />
<strong>pe</strong>ntru sistemul extins şi, simultan, variabilele sistemului fizic real se pot lega <strong>de</strong> cele ale unui<br />
sistem virtual, astfel încât funcţia <strong>de</strong> partiţie microcanonică a sistemului virtual extins să fie<br />
proporţională cu funcţia <strong>de</strong> partiţie canonică a sistemului fizic real.<br />
Avem prin urmare sistemul real ( ri<br />
, p<br />
i<br />
) , sistemul virtual ( ri<br />
, p<br />
i<br />
) , sistemul real extins<br />
( ri , pi, s, ps)<br />
şi sistemul virtual extins ( ri , pi, s, p s)<br />
.<br />
Hamiltonianul sistemului virtual extins este <strong>de</strong>finit astfel:<br />
N 2 2<br />
*<br />
i<br />
s<br />
H = + Hr ( ) ln<br />
2 ij<br />
+ + gkT<br />
B<br />
s<br />
i=<br />
1 2ms<br />
i<br />
2Q<br />
i<br />
i<br />
p<br />
p<br />
∑ , (1.1.3)<br />
un<strong>de</strong> g este numărul gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate, k<br />
B<br />
constanta lui Boltzmann, Q este un parametru<br />
care se comportă ca o masă asociată mişcării coordonatei s , iar r i<br />
, p<br />
i<br />
, r i<br />
şi p<br />
i<br />
sunt coordonatele<br />
şi impulsurile canonice ale tuturor particulelor reale şi virtuale. Deoarece Hamiltonianul H este<br />
energia potenţială <strong>pe</strong>ntru ambele sisteme, real şi virtual, primii doi termeni din (1.1.3) reprezintă<br />
energia cinetică şi energia potenţială a sistemului fizic, iar următorii doi termeni reprezintă<br />
energia cinetică şi energia potenţială asociate gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate adiţionale.<br />
Coordonatele virtuale şi timpul, sunt legate <strong>de</strong> coordonatele fizice reale prin relaţiile