27.01.2014 Views

caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare

caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare

caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

16<br />

diferenţiale <strong>de</strong> mişcare, cuplate, <strong>pe</strong>ntru 3N gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> libertate care reprezintă poziţiile spaţiale ale<br />

celor N atomi. O metodă <strong>de</strong> rezolvare a acestui sistem <strong>de</strong> ecuaţii este algoritmul Verlet, potrivit<br />

căruia poziţiile r i<br />

şi vitezele v i<br />

ale atomilor <strong>de</strong> masă mi<br />

sunt calculate la fiecare pas <strong>de</strong> timp<br />

conform relaţiilor<br />

1 2 Fi<br />

() t<br />

ri( t+ d t) = ri( t) + vi(t)dt+<br />

dt<br />

2 mi<br />

1 1 Fi<br />

() t<br />

vi( t+ d t) = vi( t) + dt<br />

, (1.1.2)<br />

2 2 m<br />

1 1 Fi<br />

( t + d t)<br />

vi( t+ d t) = vi( t+ d t) + dt<br />

2 2 m<br />

În problemele <strong>de</strong> termodinamică, se introduce tem<strong>pe</strong>ratura ca un parametru <strong>de</strong> control, şi se<br />

efectueaza efectuează simularea moleculară a sistemului <strong>pe</strong>ntru o tem<strong>pe</strong>ratură constantă. Pentru a<br />

menţine o tem<strong>pe</strong>ratură <strong>de</strong> referinţă, se folosesc meto<strong>de</strong> constrânse care restricţionează energia<br />

cinetică totală a sistemului, sau meto<strong>de</strong> stocastice <strong>de</strong> tip Langevin. O altă metodă este metoda<br />

sistemelor extinse a lui Nosé şi Hoover, care se bazează <strong>pe</strong> ansamblul canonic reprezentativ.<br />

În mecanica statistică ansamblul canonic reprezentativ se poate construi consi<strong>de</strong>rând un<br />

număr mare <strong>de</strong> sisteme, care sunt replica mentală a unor sisteme fizice (fiecare având un volum<br />

V cu N atomi), şi aranjându-le împreună <strong>pe</strong>ntru a forma un bloc tridimensional. Acest bloc se<br />

scufundă apoi într-o baie caldă aflată la tem<strong>pe</strong>ratura T . Presupunând că suprafeţele care separă<br />

elementele din bloc sunt <strong>pe</strong>rmeabile la schimbări <strong>de</strong> energie, atunci toate elementele din bloc vor<br />

atinge după un timp aceeaşi tem<strong>pe</strong>ratură T . Un astfel <strong>de</strong> bloc izolat termic formează un ansamblu<br />

canonic.<br />

Potrivit cu această metodă, sistemul şi baia caldă sunt cuplate şi formează un sistem<br />

compozit, cu o dinamică continuă <strong>de</strong>terministă. Teoria se bazează <strong>pe</strong> extensia spaţiului<br />

variabilelor dinamice ale sistemului, dincolo <strong>de</strong> coordonatele şi impulsurile particulelor reale,<br />

<strong>pe</strong>ntru a inclu<strong>de</strong> o coordonată fantomă adiţională s şi impulsul său conjugat p<br />

s<br />

, care acţionează<br />

ca o baie caldă <strong>pe</strong>ntru particulele reale. Prin această metodă se poate selecta un Hamiltonian<br />

<strong>pe</strong>ntru sistemul extins şi, simultan, variabilele sistemului fizic real se pot lega <strong>de</strong> cele ale unui<br />

sistem virtual, astfel încât funcţia <strong>de</strong> partiţie microcanonică a sistemului virtual extins să fie<br />

proporţională cu funcţia <strong>de</strong> partiţie canonică a sistemului fizic real.<br />

Avem prin urmare sistemul real ( ri<br />

, p<br />

i<br />

) , sistemul virtual ( ri<br />

, p<br />

i<br />

) , sistemul real extins<br />

( ri , pi, s, ps)<br />

şi sistemul virtual extins ( ri , pi, s, p s)<br />

.<br />

Hamiltonianul sistemului virtual extins este <strong>de</strong>finit astfel:<br />

N 2 2<br />

*<br />

i<br />

s<br />

H = + Hr ( ) ln<br />

2 ij<br />

+ + gkT<br />

B<br />

s<br />

i=<br />

1 2ms<br />

i<br />

2Q<br />

i<br />

i<br />

p<br />

p<br />

∑ , (1.1.3)<br />

un<strong>de</strong> g este numărul gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate, k<br />

B<br />

constanta lui Boltzmann, Q este un parametru<br />

care se comportă ca o masă asociată mişcării coordonatei s , iar r i<br />

, p<br />

i<br />

, r i<br />

şi p<br />

i<br />

sunt coordonatele<br />

şi impulsurile canonice ale tuturor particulelor reale şi virtuale. Deoarece Hamiltonianul H este<br />

energia potenţială <strong>pe</strong>ntru ambele sisteme, real şi virtual, primii doi termeni din (1.1.3) reprezintă<br />

energia cinetică şi energia potenţială a sistemului fizic, iar următorii doi termeni reprezintă<br />

energia cinetică şi energia potenţială asociate gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate adiţionale.<br />

Coordonatele virtuale şi timpul, sunt legate <strong>de</strong> coordonatele fizice reale prin relaţiile

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!