caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare
caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare
caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
30<br />
x = χ ( X , t).<br />
. (1.1.68)<br />
ξ<br />
ξ<br />
Câmpul tensorial χξ<br />
<strong>de</strong>scrie mişcarea constituentului ξ la momentul t . Punctul spaţial x la<br />
momentul t este ocupat simultan conform legii (1.1.68) <strong>de</strong> către o particulă materială a fiecărui<br />
k<br />
constituent. Se presupune că (1.1.68) este biunivocă şi continuu diferenţiabilă în raport cu X ξ<br />
şi<br />
t . Viteza fiecărui constituent material este <strong>de</strong>finită prin<br />
∂χξ<br />
vξ<br />
= | X<br />
. (1.1.69)<br />
∂<br />
ξ<br />
t<br />
Notând <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> masă a constituentului ξ cu ρ<br />
ξ<br />
, <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> masă a mediului este<br />
dată <strong>de</strong> formula<br />
ρ = ∑ ρξ<br />
. (1.1.70)<br />
Derivata materială a funcţiei tensoriale ψ relativ la constituentul ξ este<br />
Dψ dψ ∂ψ<br />
ξ = | = | + v ψ<br />
Dt dt ∂t<br />
ξ<br />
k<br />
X ξ x ξ , k<br />
un<strong>de</strong> ψ<br />
,k<br />
reprezintă <strong>de</strong>rivata parţială a funcţiei ψ în raport cu<br />
, (1.1.71)<br />
k<br />
x . Înainte <strong>de</strong> a trece la legile <strong>de</strong><br />
bilanţ se dau două formule fundamentale utilizate în stabilirea ecuaţiilor nelocale <strong>de</strong> bilanţ.<br />
Derivata în raport cu timpul a integralei funcţiei tensoriale ψ consi<strong>de</strong>rată <strong>pe</strong> volumul V ξ<br />
asociat constituentului ξ poate fi scrisă sub forma<br />
d<br />
dt<br />
Vξ<br />
∂ψ<br />
ψ d V = [ + ( ψ v ) ]d V + ψ ⋅( v −u ) nkdσ<br />
∂t<br />
, (1.1.72)<br />
∫ ∫ ∫ <br />
*<br />
Vξ<br />
k k k<br />
ξ , k ξ<br />
σ<br />
*<br />
un<strong>de</strong> V ξ<br />
reprezintă partea din V ξ<br />
care nu conţine vecinătăţi ale suprafeţei <strong>de</strong> discontinuitate σ , n<br />
vectorul unitar normal la σ în direcţia propagării discontinuităţii, u viteza cu care se propagă<br />
suprafaţa <strong>de</strong> discontinuitate σ , şi parantezele duble saltul valorii cantităţii res<strong>pe</strong>ctive <strong>de</strong>-a lungul<br />
suprafeţei <strong>de</strong> discontinuitate în direcţia <strong>de</strong> propagare. Interfaţa dintre constituenti o putem <strong>de</strong>fini<br />
ca o astfel <strong>de</strong> suprafaţă <strong>de</strong> discontinuitate. A doua formulă este dată <strong>de</strong> teorema generalizată<br />
Green-Gauss <strong>pe</strong>ntru o funcţie vectorială A <strong>pe</strong> suprafaţa S ξ<br />
a lui V ξ<br />
∫ ∫ ∫ <br />
A ndS= AdV+ A ndσ.<br />
k k k<br />
k , k k<br />
S<br />
*<br />
ξ V<br />
σ<br />
ξ<br />
(1.1.73)<br />
În cele ce urmează nu se iau în consi<strong>de</strong>raţie fenomenele electro-magnetice, relativiste sau<br />
cuantice. Legile <strong>de</strong> bilanţ, în cazul mediului nelocal, includ legile <strong>de</strong> bilanţ ale masei, energiei,<br />
impulsului, momentului cinetic şi inegalitatea lui Clausius-Duhem.<br />
1. Conservarea masei. Derivata în raport cu timpul a integralei <strong>de</strong>nsităţii <strong>de</strong> masă <strong>pe</strong>ntru<br />
constituentul ξ , consi<strong>de</strong>rată <strong>pe</strong> volumul <strong>de</strong> material V ξ<br />
trebuie să fie nulă<br />
d<br />
ρ<br />
ξdV<br />
= 0<br />
t<br />
∫ . (1.1.74)<br />
d V ξ