27.01.2014 Views

caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare

caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare

caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

30<br />

x = χ ( X , t).<br />

. (1.1.68)<br />

ξ<br />

ξ<br />

Câmpul tensorial χξ<br />

<strong>de</strong>scrie mişcarea constituentului ξ la momentul t . Punctul spaţial x la<br />

momentul t este ocupat simultan conform legii (1.1.68) <strong>de</strong> către o particulă materială a fiecărui<br />

k<br />

constituent. Se presupune că (1.1.68) este biunivocă şi continuu diferenţiabilă în raport cu X ξ<br />

şi<br />

t . Viteza fiecărui constituent material este <strong>de</strong>finită prin<br />

∂χξ<br />

vξ<br />

= | X<br />

. (1.1.69)<br />

∂<br />

ξ<br />

t<br />

Notând <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> masă a constituentului ξ cu ρ<br />

ξ<br />

, <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> masă a mediului este<br />

dată <strong>de</strong> formula<br />

ρ = ∑ ρξ<br />

. (1.1.70)<br />

Derivata materială a funcţiei tensoriale ψ relativ la constituentul ξ este<br />

Dψ dψ ∂ψ<br />

ξ = | = | + v ψ<br />

Dt dt ∂t<br />

ξ<br />

k<br />

X ξ x ξ , k<br />

un<strong>de</strong> ψ<br />

,k<br />

reprezintă <strong>de</strong>rivata parţială a funcţiei ψ în raport cu<br />

, (1.1.71)<br />

k<br />

x . Înainte <strong>de</strong> a trece la legile <strong>de</strong><br />

bilanţ se dau două formule fundamentale utilizate în stabilirea ecuaţiilor nelocale <strong>de</strong> bilanţ.<br />

Derivata în raport cu timpul a integralei funcţiei tensoriale ψ consi<strong>de</strong>rată <strong>pe</strong> volumul V ξ<br />

asociat constituentului ξ poate fi scrisă sub forma<br />

d<br />

dt<br />

Vξ<br />

∂ψ<br />

ψ d V = [ + ( ψ v ) ]d V + ψ ⋅( v −u ) nkdσ<br />

∂t<br />

, (1.1.72)<br />

∫ ∫ ∫ <br />

*<br />

Vξ<br />

k k k<br />

ξ , k ξ<br />

σ<br />

*<br />

un<strong>de</strong> V ξ<br />

reprezintă partea din V ξ<br />

care nu conţine vecinătăţi ale suprafeţei <strong>de</strong> discontinuitate σ , n<br />

vectorul unitar normal la σ în direcţia propagării discontinuităţii, u viteza cu care se propagă<br />

suprafaţa <strong>de</strong> discontinuitate σ , şi parantezele duble saltul valorii cantităţii res<strong>pe</strong>ctive <strong>de</strong>-a lungul<br />

suprafeţei <strong>de</strong> discontinuitate în direcţia <strong>de</strong> propagare. Interfaţa dintre constituenti o putem <strong>de</strong>fini<br />

ca o astfel <strong>de</strong> suprafaţă <strong>de</strong> discontinuitate. A doua formulă este dată <strong>de</strong> teorema generalizată<br />

Green-Gauss <strong>pe</strong>ntru o funcţie vectorială A <strong>pe</strong> suprafaţa S ξ<br />

a lui V ξ<br />

∫ ∫ ∫ <br />

A ndS= AdV+ A ndσ.<br />

k k k<br />

k , k k<br />

S<br />

*<br />

ξ V<br />

σ<br />

ξ<br />

(1.1.73)<br />

În cele ce urmează nu se iau în consi<strong>de</strong>raţie fenomenele electro-magnetice, relativiste sau<br />

cuantice. Legile <strong>de</strong> bilanţ, în cazul mediului nelocal, includ legile <strong>de</strong> bilanţ ale masei, energiei,<br />

impulsului, momentului cinetic şi inegalitatea lui Clausius-Duhem.<br />

1. Conservarea masei. Derivata în raport cu timpul a integralei <strong>de</strong>nsităţii <strong>de</strong> masă <strong>pe</strong>ntru<br />

constituentul ξ , consi<strong>de</strong>rată <strong>pe</strong> volumul <strong>de</strong> material V ξ<br />

trebuie să fie nulă<br />

d<br />

ρ<br />

ξdV<br />

= 0<br />

t<br />

∫ . (1.1.74)<br />

d V ξ

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!