Part III - IPA SA

80
REVISTA ROMÂN DE AUTOMATIC
Valorile tuturor celulelor sunt aranjate pe linii
i coloane corespunztoare reelei prin care
s-a divizat teritoriul, formând astfel o matrice,
memorat într-un fiier, alturi de alte date
necesare pentru interpretarea datelor:
dimensiunea celulei, coordonatele unuia
dintre colurile matricei, semnificaia
valorilor, data msurrii, etc. Evident,
valorile atribuite celulelor pot reprezenta
coduri. Modelul raster este adecvat pentru
reproducerea fenomenelor care acoper
relativ uniform o anumit suprafa (culturi
agricole, altitudini medii, densitatea
populaiei, rspândirea unei anumite
nociviti), în timp ce modelul vectorial este
practic obligatoriu în cazul reprezentrii
obiectelor liniare (reele: trasee de conducte i
cabluri, linii de transport) i punctuale
(noduri: posturi de transformare, vane,
porturi, cabane turistice).
Indiferent de modelul utilizat (vector sau
raster), datele geografice definitorii pentru
teritoriul reprezentat sunt organizate în mai
multe straturi (acoperiri) "tematice" (teritorii
administrative, hidrografie, ci de
comunicaie, parcele, categorii de folosin a
terenurilor, etc.). Fiecare asemenea strat
constituie în baza de date a sistemului
informatic geografic o anumit structur de
fiiere, specific pachetului de programe care
gestioneaz sistemul i modelul utilizat.
Harta analogic i harta digital
Harta analogic, denumit generic hart
“clasic”, reprezint o imagine convenional
a terenului (a Pmântului), în care puncte
(stâlpi de înalt tensiune, copaci, fântâni,
etc.), linii (drumuri, cursuri de ap, curbe de
nivel, etc.) i poligoane (cldiri, parcele, zone
funcionale, etc.) indic poziia i forma
spaial a obiectelor geografice iar simboluri
grafice i textele descriu aceste obiecte.
O astfel de imagine are câteva caracteristici
importante:
- este o reprezentare plan a unui
teritoriu;
- este o reprezentare micorat a
terenului;
- este o reprezentare metric ce permite
efectuarea de msurtori.
Aceste msurtori se pot referi la unghiuri,
distane, arii, coordonate geografice,
coordonate rectangulare plane.
Clasificarea general a hrilor:
- hri topografice - dau o prezentare de
ansamblu a teritoriului. Hrile
topografice sunt cele legate de
procesele topografice, geodezice,
fotogrammetrice i prezint teme la
scri mici, elemente de relief,
hidrologice, aspecte economice, aspecte
turistice, aspecte climatice;
- hri geografice - sunt de tipul hri
murale, hri de navigaie, hri date în
atlasele geografice.
Caracterul metric al unei hri (hri
topografice) este de principii matematice
bine determinate ce caracterizeaz proieciile
geografice.
Pentru o hart analogic modul de realizare a
acesteia i coninutul ei sunt supuse unor
reguli stricte, fiind dependente de:
- suportul pe care se realizeaz i
constrângerile datorate acestuia;
- scara viitoarei hri;
- precizia cerut.
Harta digital
Într-un GIS harta reprezint o colecie de
date (baz de date GIS). Aceast colecie de
date organizate este numit hart digital.
Pentru a modela lumea înconjurtoare, GIS
utilizeaz obiecte i relaii spaiale. Obiectele
GIS sunt obiecte sau fenomene geografice
localizate pe / sau în apropierea suprafeei
Pmântului. Acestea pot fi naturale (râuri,
relief, vegetaie), construite (drumuri, reele
edilitare, cldiri, poduri, etc.) sau
convenionale (frontiere, uniti
administrative, limite de parcele, etc.). Un
obiect GIS se caracterizeaz printr-o poziie
i o form în spaiul geografic i printr-o serie
de atribute descriptive. Relaiile spaiale
dintre obiecte (vecintate, interconexiune,
continuitate, inciden, etc.) ajut la
înelegerea situaiilor i luarea deciziilor.