Part III - IPA SA
Part III - IPA SA
Part III - IPA SA
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
100 REVISTA ROMÂNĂ DE AUTOMATICĂ<br />
♦ Sisteme cu evenimente discrete<br />
Sistemele cu evenimente discrete (SED)<br />
implică descrierea unor operaţii precum<br />
concurenţa, paralelismul sau sincronismul.<br />
SED se deosebesc în mod esenţial de celelalte<br />
categorii de sisteme prin două caracteristici<br />
majore:<br />
• Comportarea lor dinamică este<br />
determinată de producerea (realizarea)<br />
unor evenimente (event - driven) şi nu<br />
antrenat de timp (time driven), ca în<br />
cadrul altor categorii. În cazul<br />
sistemelor continue, acţiunile de control<br />
sunt permanente, continue în timp, iar<br />
în cazul sistemelor cu timp discret, au<br />
loc la momente bine precizate de timp.<br />
Evenimente pot fi considerate apăsarea<br />
unui buton, extragerea unei piese dintrun<br />
container, defectarea imprevizibilă a<br />
unui calculator, sau depăşirea unei<br />
anumite valori a mărimii urmărite. Un<br />
eveniment nu are durată.<br />
• Cel puţin o parte a variabilelor care<br />
descriu sistemul, sunt cuantificate; un<br />
exemplu de variabile îl constituie<br />
descriptorii de stare ai unei resurse<br />
(activ, inactiv, sus, jos).<br />
O reţea Petri poate modela un sistem dinamic<br />
cu evenimente discrete. Modelul trebuie să<br />
descrie stările şi evenimentele care duc la<br />
evoluţia acestora. Starea este descrisă cu<br />
ajutorul unui set de variabile de stare,<br />
reprezentând condiţiile. Reţeaua constă din<br />
două părţi:<br />
1. o structură de reţea care reprezintă partea<br />
statică a sistemului;<br />
2. un marcaj care corespunde stării globale<br />
a sistemului.<br />
Descompunerea de mai sus, utilizată uneori<br />
în analiza sistemelor, pune în evidenţă două<br />
aspecte ale unui sistem dinamic: structural şi<br />
comportamental.<br />
O reţea Petri este un graf orientat (directed<br />
graph), cu o stare iniţială (numită marcaj<br />
iniţial), şi care are două tipuri de noduri:<br />
locaţii (places), reprezentate prin cercuri şi<br />
tranziţii (transitions), reprezentate prin<br />
dreptunghiuri sau pătrate. Tranziţiile<br />
constituie suportul variabilelor de stare.<br />
2. Descrierea aplicaţiei<br />
a. Schema staţiei de pompare al apelor<br />
uzate<br />
♦ Reţele Petri<br />
Reţelele Petri sunt instrumente teoretice<br />
bazate pe grafuri. Reprezentarea grafică a<br />
reţelelor Petri facilitează înţelegerea şi<br />
utilizarea lor. De asemenea, li se poate ataşa<br />
un formalism matematic util pentru analiză.<br />
Fiind uşor de descompus, reţelele Petri sunt<br />
utile în proiectarea modulară. Ele sunt uşor de<br />
translatat în limbajele de programare<br />
existente. Reţelele Petri permit efectuarea<br />
unor modificări precum şi impunerea<br />
anumitor restricţii în cazul aplicaţiilor<br />
particulare.<br />
Figura 2 Schema staţiei de pompare a apelor uzate<br />
b. Elementele staţiei de pompare:<br />
- pompele staţiei de pompare<br />
Pompele de la staţia de pompare ape uzate<br />
pompează apele uzate din bazinul de aspiraţie<br />
în bazinul de distribuţie. Pompele staţiei de<br />
pompare sunt în număr de 4, 3 în funcţiune şi