Untitled - IPA Romania

asemănătoare ale ptomainelor şi
alcaloizilor vegetali.
Reîntors în ţară, va obţine, în scurt
timp, postul de medic legist al
Tribunalului Ilfov (1 septembrie 1890),
devenind, de drept, membru al
Consiliului Sanitar Superior şi profesor
de medicină legală la Şcoala Naţională
de Medicină.
Va înfiinţa Serviciul de Antropometrie
pe lîngă Prefectura de Poliţie
Bucureşti iar din 1896 va preda
medicina legală la Facultatea de Drept
Bucureşti. Crezul lui: Medicina legală
este o ştiinţă teoretică şi experimentală
în acelaşi timp. Teoria completează
experienţa, iar experienţa demonstrează
teoria.
După o muncă epuizantă ( 500 de
autopsii în doi ani şi numeroase lucrări
ştiinţifice), la 20 decembrie 1892
inaugurează, într-o concepţie proprie,
Morga oraşului Bucureşti, care va
primi şi titlul de institut medico-legal,
devenind un model şi pentru alte ţări,
între care Franţa şi Italia. Iată preceptele
sale pe care le-a săpat în apropierea
marelui amfiteatru al institutului:
1. Tota medicina prudentia est.
2. Învaţă, prin îndoială, să cumpăneşti
toate elementele adevărului
ştiinţific.
3. Priveşte cu atenţie şi cercetează cu
deamănuntul ceea ce vezi.
4. Un caz, în aparenţă foarte simplu e,
în realitate, adesea dintre cele mai
complicate.
5. Evită teoriile pripite şi fereşte-te de
îndemnurile imaginaţiei.
6. Să nu faci niciodată ipoteze
complicate.
7. Fii totdeauna obiectiv, pentru că n-
ai de exprimat o convingere, ci de
19
făcut o demonstraţie. Da mihi
factum, et dabo tibi jus!
8. Astupă-ţi urechile, închide gura şi
deschide mari ochii pentru ca, la
adăpostul oricărei sugestii străine,
să nu te pronunţi decât după ce teai
pătruns de temeinicia celor
constatate.
9. Procedează cu ordine şi metodă,
după un plan în prealabil abil croit.
Nu uita că o autopsie o dată greşită
nu mai poate fi îndreptată.
10. Medicul legist trebuie să posede trei
lucruri: meşteşugul, ştiinţa, arta.
Meşteşugul îl înveţi, ştiinţa o
dobândeşti prin muncă trudnică.
Arta, însă, e un dar firesc,
instinctiv, de care numai cei aleşi
au parte.
În anul 1896, Mina Minovici a
reprezentat România la Congresul de
Antropologie care a avut loc la Geneva,
unde a prezentat studiul Remarci
statistici cu privire la antropologia
criminală, unde a combătut teoria lui
Lombroso privitoare la criminalul
înnăscut, bazat pe o cazuistică proprie
de 7.217 delincvenţi asupra cărora
efectuase măsurători craniene, subliniind
rolul factorilor sociali, îndeosebi al
alcoolismului şi prostituţiei.
La al VI-lea Congres Internaţional
de Antropologie Criminală, care a avut
loc în 1906, la Torino, a expus
rezultatul cercetărilor sale despre
criminalitatea feminină în România.
De asemenea, ca delegat al Ministerului
de Justiţie la congresele de antropologie
criminală de la Bruxelles (1892) şi
Geneva (1896), a prezentat rapoarte cu
propuneri de reforme judiciare pentru
reducerea criminalităţii.
Pe lângă aceste importante