Untitled - IPA Romania

acţiuni au scăzut de la valoarea de
158,39 dolari în luna aprilie 2007, la
3,63 dolari în şedinţa de tranzacţionare
din 17 martie 2008. Acest „simbol" al
economiei şi finanţelor americane a fost
cumpărat de Banca americană de
investiţii J.P. Morgan Chase cu suma de
240 milioane de dolari, adică cu 90%
mai puţin decât valoarea de piaţă
înregistrată de către Bear Stearns cu o
săptămână în urmă.
Criza financiară scoate la lumină
viciile majore ale unui model de
guvernantă şi ale unor practici ilegale în
lumea finanţelor şi băncilor care sunt
departe de ceea ce se numeşte în mod
curent „bune practici". Această concluzie
aparţine prof. Daniel Dăianu (vezi
Ziarul Financiar din 25 martie 2008)
care, analizând declaraţiile lui Alan
Greenspan (fost preşedinte al Rezervelor
Federale ale S.U.A.), afirmă: şi Alan
Greenspan rămâne, în pofida crizelor
foarte severe de acum, adept al
autoreglementărilor, teză ce poate fi pusă
în relaţie cu ipoteza funcţionării eficiente
a pieţelor. În schimb, cei ce văd
imperfecţiuni, nu minore, în funcţionarea
pieţelor finan-ciare reclamă măsuri de
reglementare corespunzătoare".
Opiniile exprimate de prof. Daniel
Dăianu se referă la:
> inovaţiile financiare introduse şi
promovate pe piaţă au generat şi amplificat
riscuri, ele constituind o cauză
structurală a crizei financiare actuale;
> controversele existente între
analiştii financiari sunt generate de
disputa între paradigme în înţelegerea
funcţionării pieţelor financiare şi
implicaţii în domeniul supravegherii şi
reglementării;
> o serie de inovaţii financiare,
66
scoase la iveală abia acum. În plină
criză, au opacizat pieţele, în sensul că
nimeni nu este dispus să spună care sunt
riscurile acestora şi cine le suportă.
Riscul asumat este cel care mişcă piaţa
de credit; când acest risc nu mai este
clar, când transparenţa dispare, pieţele
îngheţă;
> orice inovaţie financiară are părţi
bune şi părţi rele edificatoare fiind în
acest sens opiniile exprimate cu mult
timp în urmă (anii 1999-2000) de
către prestigioşi economişti şi finanţişti
(Alexander Lamfalussy şi Paul
Krugman) care susţineau, argumentat,
faptul că „globalizarea pieţelor financiare
nu poate avea succes în condiţiile
unor mecanisme de autoreglementare
care generează creşteri de risc ca
urmare a inovaţiilor financiare" ;
> viaţa arată ce rău este să nu avem
o reglementare a sectorului financiar
paralel (shadow banking sector), să nu
încercăm să soluţionăm conflicte de
interese flagrante, să nu combatem
opacizarea pieţelor, efectele de contagiune,
care accentuează riscuri de
sistem dincolo de frontierele naţionale;
> ar trebui reexaminate propunerile
fostului ministru italian al economiei,
Tomasso Padoa Schioppa, care cerea
o creştere instituţionalizată a capacităţii
de supraveghere bancară la nivelul
Uniunii Europene (acum autorităţile de
supraveghere sunt naţionale);
> ar trebui să facem o distincţie
clară între pieţele libere şi pieţele fără
reglementări. Când pieţele sunt completamente
„lăsate de capul lor" daunele
colaterale pot fi imense şi se poate
ajunge la reacţii virulente, care să pună
în discuţie chiar spiritul economiei de
piaţă, libere;