Untitled - IPA Romania

expune rezultatul cercetărilor sale
privind îmbătrânirea cernelurilor şi
comportarea acestora faţă de anumiţi
reactivi chimici, precum şi diferenţierea
cernelurilor suprapuse, cu aparatul
fotografic construit de el, care era
considerat unul dintre cele mai
performante din lume. Ca urmare a
propunerilor sale, Ministerul de Justiţie,
printr-un ordin circular din 1903, a
recomandat autorităţilor folosirea
cernelii negre în locul celei albastre sau
violet, iar în anul 1905 a interzis
folosirea altor cerneluri decât cea de
culoare neagră care era mai rezistentă şi
mai greu de falsificat. De asemenea,
instanţelor judecătoreşti li se atrăgea
atenţia asupra modului de recoltare a
probelor grafice pentru comparaţii, pe
hârtie de aceeaşi calitate, cu utlizarea
aceluiaşi tip de cerneală şi cu acelaşi tip
de instrument scriptural.
La Congresul internaţional de
chimie ţinut în anul 1906 la Roma,
recomandările profesorului Ştefan
Minovici privind folosirea cernelii de
culoare neagră în documentele oficiale
au fost avizate, luîndu-se decizia de a fi
informate toate statele.
În anul 1915 va publica , în limba
franceză, studiul Aparat general macro
şi microfotografic pentru identificarea
grafică şi examinareai falsului în
înscrisuri. În anul 1907 va ţine o
conferinţă cu titlul Grafologia
judiciară, iar în anul 1934 va constitui
Societatea română de grafologie, cu
două secţiuni: Psihologie grafică şi
Expertiză grafică. Vicepreşedinte a fost
desemnat dr.C.I. Parhon, care va
prelua conducerea societăţii după
moartea lui Ştefan Minovici.
În domeniul toxicologiei, Ştefan
23
Minovici a studiat locul de fixare a unor
otrăvuri în organism (arseniu, bariu,
mercur, cianură de potasiu) şi a pus la
punct o reacţie sensibilă pentru
caracterizarea picrotoxinei în cazul
otrăvirilor cu mercur. De asemenea, a
dezvoltat teoriile specialistului german
Paul Uhlenhuth cu privire la rolul
examinării petelor de sânge în investigaţiile
medico-legale şi criminalistice.
La cel de al V-lea Congres internaţional
de chimie care a avut loc la Berlin, în
anul 1903, a prezentat rezultatul
studiilor sale privind influenţa prezenţei
sîngelui asupra rescţiei Florence în
cercetarea spermei.
A ţinut nenumărate conferinţe,
dintre care exemplificăm: Otrăvirile
alimentare şi poliţia sanitară; Sângele
din punct de vedere medico-legal;
Alcoolul şi alcoolismul, iar în anul 1914
a publicat, împreună cu Emil Grozea,
studiul Cercetări asupra aerului
oraşului Bucureşti, care a fost apreciat
de profesorul Emil Fischer.
Profesorul Ştefan Minovici şi-a
dedicat întreaga viaţă cercetării originii,
rolului şi metabolismului colesterolului
în organism. Între anii 1907-1915 va
publica un amplu tratat de chimie
analitică, în patru volume, Manual
teoretic şi practic de chimie analitică.
Va fi răpit, fulgerător, de o
hemoragie cerebrală, la 29 decembrie
1935, şi trupul său va fi înhumat, după
un periplu de doi ani la Bucureşti, în
ctitoria sa din Morăreşti, Argeş,
conform ultimelor sale dorinţe: Nici un
discurs, nici o floare, nici un doliu.
Morăreşti, 26 iulie 1933.
Nicolae Minovici, al şaptelea copil
al soţilor Ştefan şi Sofia Minovici, s-a
născut la 23 octombrie 1868 la