Untitled - IPA Romania

populaţiei nesesizate de utilizatorii
datelor şi, ca urmare, distorsionarea
realităţii;
- disfuncţionalităţi în sistemul de
impozite şi taxe etc.
Încercările de definire a economiei
subterane constituie o preocupare
pentru cercetarea juridică şi economică,
impusă nu atât de necesităţi teoretice,
cât mai ales practice, de delimitare a
sferei activităţilor sale, de cunoaştere şi
identificare a domeniilor cu care ea
interferează.
Definiţiile date economiei subterane
sunt aproape tot atât de diverse pe cât
sunt de variate activităţile prestate în
această sferă. În acest sens, există un
număr considerabil de clasificări şi
definiţii, exprimând în principal opoziţia
economiei ascunse faţă de modul
de producţie dominant (economia
oficială), de legalitate sau de respectul
faţă de normele legislative în vigoare.
În prezent, specialiştii în materie nu
au elaborat distinct criteriile care prevăd
interpretarea noţiunii de economie
subterană, aplicând pentru definirea ei
diferite epitete de genul: ilegală, subterană,
criminală, tenebroasă, neagră,
informală, paralelă, duală, distructivă,
cash etc. Către acestea se alătură şi un
şir de noţiuni, printre care: „economie
subterană, lume subterană, sector
subteran, operaţiuni subterane, business
subteran” etc. 20 . Această multitudine de
termene şi noţiuni denotă faptul că
problema în cauză este insuficient
20
Факторы, структура и методы
измерения теневой экономики: региональные
аспекты // Международная конференция
«Регионы и глобализация», 20-22 июня 2002
г.: Тезисы докладов, СПб, Изд-во
СПбГУЭФ, 2002, стр. 83-114.
74
studiată. În acest context, pledăm
pentru a denumi fenomenul investigat
ca „economie subterană”, deoarece,
conform diferitor surse explicative,
inclusiv al Dicţionarului explicativ al
limbii române, termenul „subteran”, pe
lângă toate semnificaţiile care le are,
mai înseamnă şi ilegal 21 , ceea ce, la
rândul său, explică în mare măsură
sintagma respectivă.
Totodată, mulţi autori străini preferă
să includă în definiţia economiei subterane
activităţile de bază ce constituie în
esenţă acest fenomen 22 .
Continuând să caute criteriile de
bază cărora să poată fi definită cât mai
precis economia subterană, specialiştii
în domeniu reţin în consens criteriile
legalităţii şi ale plăţii în numerar, criterii
care, evident, nu sunt suficiente.
Economistul român Nicolae Craiu,
apreciind că nu criteriul dimensiunii,
caracterul comercial sau necomercial al
bunurilor şi serviciilor oferite, caracterul
legalităţii sunt cele mai potrivite să
caracterizeze activităţile subterane, ci
trăsătura lor distinctă rămâne aceea că
„scapă privirii statului”, prin aceasta
21
COTEANU I., SECHE L., SECHE M.,
Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a
II-a, Bucureşti, Univers enciclopedic, 1998, pag.
1035.
22
ЛИППЕ Петер фон, Экономическая
статистика: В 2 т. / ФСУ Германии,
Висбаден, 1995, Т 1, стр. 628; ARVAY I.,
VERTES A., The share of the private sector
and hidden economy in Hungary (1980-1992),
Budapest, 234 p.; DALLAGO B., Measuring
and monitoring the informal sector: content of
the lectures Venue, 1993, p. 20; DILNOT A.,
MORRIS C., What do we now about the Black
Economy? // Fiscal studies, 1981, no. 2.;
Guidebook to statistic on the hidden economy,
New-York, 1992, p. 378.