Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Marian Sîntion, „doctorul” de la Interne Reporter: Unde aåi lucrat înainte de a fi numit director al Direcåiei Generalã Anticorupåie æi când aåi preluat æefia DGA? Marian Sîntion: Din anul 1996 am fost procuror, mai întâi la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Constanåa, apoi, în 1999, la Parchetul de pe lângã Tribunalul Constanåa æi, ulterior, la Parchetul General – DIICOT. În 9 martie 2005 am fost numit director al Direcåiei Generale Anticorupåie, în cadrul MAI. Credeåi cã meseria de procuror a reprezentat un atu în numirea dumneavoastrã la conducerea unei direcåii atât de importante a Ministerului Administraåiei æi Internelor? Da, evident, pentru cã liderii de proiect au susåinut aceastã idee. Eu am venit aici sã particip la formarea unui sistem care sã funcåioneze, nu neapãrat sã elimin definitiv corupåia. Românii nu sunt constanåi, în general, în acåiuni æi rolul meu a fost æi este în continuare sã încerc sã induc corectitudinea æi constanåa în mintea colegilor noætri. Ce reprezintã pentru dumneavoastrã DGA æi cu ce planuri aåi pornit pe acest drum? Am crezut cu tãrie în proiectul DGA, ca sistem funcåional în cadrul MAI, si nu numai atât, ci æi în cadrul sistemului general al instituåiilor publice. Chiar de la început am fost întrebat dacã DGA va rezista æi auzeam tot timpul cã aceastã structurã nu are viitor. Noi, neavând tradiåie, ca structurã, a trebuit sã ne producem tradiåie în scurt timp. Æi chiar cred cã am reuæit, însã, ca orice manager eu îmi doresc mult mai mult. Trebuie sã înåeleagã toatã lumea cã DGA - ul nu reprezintã un pericol pentru colegii corecåi. Nu trebuie sã fie privit ca o sperietoare pentru cei care au înåeles care le este menirea, care îæi vãd de treabã. Însã, aceia care ætiu cã au astfel de probleme trebuie sã ætie cã dacã avem 14 fie æi un centimetru de unde sã pornim nu ne vom lãsa æi îi vom trimite acolo unde le e locul, indiferent de grad, funcåie æi chiar sistem relaåional. Din nefericire, cât timp omul va avea tendinåa sã înæele, sã fure, sã mintã sãrind etape, încãlcând legea æi batjocorind valorile morale, va exista corupåie. Însã, scopul nostru este sã lucrãm pe fenomen, nu individualizat. Pe noi nu ne-au interesat nume, ci fapte. Dacã ar fi sã faceåi o analizã a activitãåii dumneavoastrã la æefia DGA, care este lucrul cel mai important pe care l-aåi realizat? Aæa cum v-am mai spus, am participat la toate etapele formãrii acestei structuri, de când am venit. Am participat la formarea unui sistem care, spre surprinderea multora, iatã, funcåioneazã. Existãm æi trebuie sã se åinã cont de noi. Asta, pentru mine, este cea mai mare realizare. Puteåi contura æi reproæul cel mai semnificativ pe care l-aåi avea legat de activitatea Direcåiei Generale pe care o conduceåi? Regret mentalitatea anumitor colegi din DGA, dar æi din exteriorul direcåiei, pentru cã, din pãcate nu toåi au înåeles ce înseamnã profesionalismul, pentru cã nu toåi ætiu sã lucreze în echipã. Unii au venit strict pentru un spor salarial. Æi, dupã pãrerea mea, „ciocnirea” cu astfel de mentalitate, în afara faptului cã nu te ajutã sã faci performanåe, întârzie acåiunile pe care ni le propunem. Un reproæ pe care mi l-aæ face este acela cã, în anumite situaåii, poate, nu am gãsit cele mai bune metode sã rezolv aceastã problemã de schimbare de mentalitate. Ætiåi bine cã românul suferã de scenaritã, bârfomitã æi trebuie sã mã strãduiesc mai mult ca, cel puåin în aceastã structurã, sã încerc û
sã îi determin sã lase la o parte acest soi de gândire æi sã se axeze pe ceea ce au cu adevãrat de fãcut. Este bine cunoscut faptul cã, în trecut, poliåistul de frontierã se afla în topul poliåiætilor corupåi. Æi, cu toate acestea, în 2006, numãrul cazurilor de refuz de mitã la Poliåia de Frontierã a crescut cu peste 60%. Care credeåi cã este motivul? Motivele ar fi: în primul rând cooperarea între DGA æi PFR, creæterea gradului de profesionalism în cadrul angajaåilor PFR, mãsurile dispuse de conducerea IGPF pe aceastã linie, mediatizarea rapidã a cazurilor privind acest aspect, faptul cã poliåiætii de frontierã au început sã îæi cunoascã nu numai drepturile ci æi obligaåiile æi, nu în ultimul rând, frica de puæcãrie. Dacã ar fi sã faceåi o analizã punctualã pe linia cooperãrii cu PF care ar fi punctele forte æi, bineînåeles, punctele cel mai slabe? Cele mai tari puncte pe acest palier sunt: comunicarea între angajaåii ambelor structuri, dar æi comunicarea cu societatea civilã, cooperarea atât la nivel managerial cât æi la celelalte nivele ierarhizate, dorinåa comunã de a schimba imaginea poliåiætilor de frontierã care, aæa cum spuneaåi mai devreme, pânã nu demult se aflau în topul poliåiætilor corupåi. În ceea ce priveæte punctul slab în cooperarea cu Poliåia de Frontierã pot spune cã nu au fost probleme deosebite, pentru cã, de fiecare datã când am avut situaåii dificile, le-am rezolvat pentru cã am comunicat între noi. Æi, pentru a veni în completarea primului punct forte subliniat mai sus – comunicarea între cele douã structuri –, trebuie sã vã spun cã un gen de comunicare ce ne-a adus rezultate extrem de bune a fost acela bazat pe diplomaåie æi respect. Nu am dat dovadã de orgolii ci am muncit dublu împreunã pe baza principiilor æi a strategiilor. Dacã ar fi sã notaåi pe o scarã de la 1 la 10, ce notã aåi da cooperãrii DGA cu PFR? Nouã! Æi asta pentru cã 10 este nota perfecåiunii. Iar noi încã nu suntem perfecåi, ci doar corecåi. Vã propun un exerciåiu de sinceritate: Ce credeåi cã trebuie menåinut æi, totodatã, ce anume trebuie schimbat în DGA? În primul rând, vreau sã menåin ritmul accelerat pe care l-am avut pânã acum. Sã arãt, în continuare, oamenilor principiile care stau la baza activitãåii noastre. Am dat dovadã de constanåã în relaåionare, am respectat participanåii mai vechi sau mai noi – Parchet, Servicii de Informaåii, alte instituåii publice, mass-media, societatea civilã. Am ajutat unde a fost cazul æi cred cã, cel puåin în relaåia cu partenerii, am devenit un reper de onestitate. Mi-aæ dori sã pãstrez toate acestea æi sã le duc mai departe, chiar sã le îmbunãtãåesc, dacã este cazul, pentru cã acesta a fost unul dintre secretele cu ajutorul cãruia am încercat sã ne ridicãm æi sã ne identificãm. Aæ schimba atitudinea unor colegi care nu înåeleg încã faptul cã sunt plãtiåi din bani publici æi cred cã rolul lor e acela de a aætepta leafa…sau æpaga. Vreau sã las în DGA oameni pregãtiåi care sã îi reprezinte pe cei din cadrul MAI, care sã dea dovadã de discreåie, raåionament, echilibru æi sã elimin cazurile în care vreun lucrãtor de-al nostru sã se foloseascã de acest mecanism al instituåiei pentru a „face” pe cineva. Dacã ar fi sã fac o comparaåie, noi trebuie sã fim doctorii care încearcã sã trateze pacientul, pentru a nu ajunge la operaåie. Æi de aceea, pun mare accent pe prevenire. Sunt o persoanã realistã sau cel puåin aæa am vãzut cã sunt perceput. Nu vreau sã defilez cu slogane gen „Vom elimina definitiv corupåia”, „Voi fi cel care scoate din vocabular acest cuvânt”, „Cât timp va fi DGA-ul, corupåia nu va mai exista”. Æi ca sã revin la comparaåia fãcutã mai sus, atunci când medicina va eradica bolile, vom stârpi æi noi, definitiv, corupåia. Trebuie, însã, sã facem tot posibilul pentru ca numãrul celor care comit fapte de corupåie sã scadã, sã le arãtãm cã luarea sau darea de mitã nu reprezintã altceva decât metoda prin care din niæte oameni liberi devin, peste noapte, deåinuåi. CURRICULUM VITAE Nume: SÎNTION Prenume: Marian Data naæterii: 25.08.1974 Starea civilã: Cãsãtorit STUDII: Instituåia: Facultatea de Drept „A. I. Cuza Iaæi” De la data: octombrie 1992 Pânã la data: Iunie 1996 Diploma obåinutã: Diplomã de licenåã Limbi strãine: Engleza, nivel mediu Alte abilitãåi: cunoætinåe informatice EXPERIENÅÃ PROFESIONALÃ: De la data: 01.12.1996 Pânã la data: 01.03.1999 Localitatea: Constanåa Instituåia: Parchetul de pe lângã Judecãtoria Constanåa Funcåia: Procuror de supraveghere Cercetãri Penale, procuror criminalist Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare: procuror de instanåã, procuror privind accidentele de muncã De la data: 01.03.1999 Pânã la data: 14.01.2001 Localitatea: Constanåa Instituåia: Parchetul de pe lângã Tribunalul Constanåa Funcåia: Procuror criminalist Procuror la omoruri æi accidente de muncã Procuror de instanåã Procuror anticorupåie Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare De la data: 14.01.2001 Pânã la data: 09.03.2005 Localitatea: Bucureæti Instituåia: Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiåie Funcåia: Procuror de combatere a crimei organizate si antidrog (DIICOT) Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare De la data: 09.03.2005 Pânã la data: Prezent Localitatea: Bucureæti Instituåia: Ministerul Administraåiei si Internelor – Direcåia Generalã Anticorupåie Funcåia: Director General Descrierea Activitãåilor: Managementul politicii anticorupåie în MAI A consemnat Diana PROTOPOPESCU û 15
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v Revelionul inte
Page 5 and 6: a sa, sportul. Însã timpul se scu
Page 7 and 8: cu buletinul!”/ „- Nu vi s-a ma
Page 9 and 10: Otopeni - 2007 Bucureæti, 31 decem
Page 11 and 12: Începutul acestui an, marcat de in
Page 13: Punctul de contact Porubne - cooper
Page 17 and 18: Filierã transnaåionalã de trafic
Page 19 and 20: Contrabandiætii au trecut imediat
Page 21 and 22: SISTEMUL INTEGRAT DE SECURIZARE A F
Page 23 and 24: Statisticã operativã COMBATEREA T
Page 25 and 26: 148 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATEL
Page 27 and 28: LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS”
Page 29 and 30: cunoaæterea æi obligarea la respe
Page 31 and 32: Despre drepturile poliåiætilor Co
Page 33 and 34: Obiænuim sã pãstrãm în sufletu
Page 35: ZÂMBETE! Guma Orbit cu surprize NE
Page 38 and 39: (2) Zona de frontierã cuprinde ter
Page 40 and 41: sau Ministerul Administraåiei æi
Page 42 and 43: apropierea frontierei de stat le es
Page 44: ale Poliåiei de Frontierã Române

Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?