Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU 26 În contextul modificãrilor apãrute pe teatrul de operaåii al rãzboiului neconvenåional, constituirea unor structuri fiabile de ripostã antiteroristã reprezintã, din ce în ce mai mult, o preocupare majorã atât pentru foråele speciale, precum Comandoul U.S. Air Force pentru Operaåii Speciale, Delta Force, SEAL sau Echipa de Arme æi Tactici Speciale (SWAT), Brigada 44 Paraæutiæti din Africa de Sud, Foråele Aeropurtate sau trupele SPETNAZ din Federaåia Rusã, cât æi pentru structurile de profil, de tip ACVILA sau Brigada Vlad Tepeæ, din MAI æi, nu în ultimul rând, din cadrul Serviciului de Protecåie æi Pazã. Necesitatea cunoaæterii în detaliu a pregãtirii psihice, fizice æi de specialitate a teroriætilor, în contextul spãlãrii creierelor viitorilor candidaåi la grupãrile teroriste, al îndoctrinãrii religioase æi nu numai, al instruirii pe baza unor modele desprinse din Marea Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea de la un membru Al-Queda, „Cum sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa anchetatorilor serviciilor speciale”, impune, mai mult decât oricând, o atenåie aparte în înåelegerea reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o nouã viziune în selecåia æi pregãtirea luptãtorilor antiteroriæti. Organizaåia teroristã Al-Queda („Qa idat al – Jihad”), dupã fuzionarea cu Al – Jihad („Jihadul Islamic Egiptean”), în iunie 2001, dispune de baze de antrenament din sudul Asiei, Asiei de Sud – Est æi pânã în Orientul Mijlociu. Este deja cunoscut cã se manifestã deosebit de activ prin celule dispersate æi în spaåiul european, Al-Queda Albã („teroriætii cu tenul alb”), formatã din circa 800 mujahedini bosniaci, autohtoni din Bosnia, fiind chiar un exemplu în acest sens. Scopul acesteia este dat de extinderea Al-Queda în Europa æi împlinirea „Califatului pan- islamic” în întreaga lume. - prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU, secretar de stat, æeful Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI - dr. Nicolae RADU, æeful Centrului Expertizã æi Asistenåã Psihologicã - SPP 1. Geneza æi conceptualizarea terorii Fenomen social de facturã deosebitã, terorismul a cãpãtat la acest început de secol æi mileniu, prin amploarea æi diversitatea formelor sale de manifestare, un caracter complex, extins la scara întregii planete. Omenirea este confruntatã, din ce în ce mai des, cu o multitudine de acåiuni teroriste, unele de o violenåã inimaginabilã, care rãspândesc groazã, tulburã profund viaåa normalã a societãåii, sfidând ordinea de drept, internã æi internaåionalã, punând în pericol existenåa æi funcåionarea democraåiilor, securitatea naåionalã a statelor æi chiar pacea mondialã. Fãrã sã avem pretenåia unei exhaustivitãåi în documentare, conåinutul demersului nostru este parte a unui plan de cercetare structurat în 6 capitole, tema centralã fiind decriptarea fenomenului terorist. Aceastã intenåie nu ar fi adaptatã realitãåii dacã nu am aduce în atenåie conceptualizarea fenomenului terorist, pornind de la semnificaåiile desprinse din sursele de documentare, precum: Marea Enciclopedie a Jihadului sau Scrisoarea de la un membru Al- Queda. Nu lipsite de interes sunt æi câteva repere identitare istorice, geografice æi îndeosebi psihologice, ce definesc, în ansamblu, organizaåiile teroriste æi operaåiunile criminale întreprinse. În acest sens, încã de la început ne-am propus sã aducem în atenåie filosofia existenåialã a terorismului, filosofie identificatã prin rãdãcini istorice desprinse din operaåiuni û
LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÃ” criminale întreprinse în vremurile trecute. Este ætiut deja cã terorismul nu reprezintã o problemã nouã. Fanaticii din Palestina au folosit tactica teroristã în lupta lor împotriva ocupaåiei romane, încã din primul secol de dupã Hristos. Momente de manifestare a terorismului, ca formã de expresie a terorii, ne sunt cunoscute încã din anul 2380 i. Hr., an în care a v e m consemnatã Bãtãlia din Uruk, dintre hoarda semiticã a lui Sargon, zis æi Sharru - Kenu (suveran legitim) æi armata sumerianã a lui Lugalzagisi. Apreciatã drept o piatrã de hotar pentru ordinea mondialã, bãtãlia deschide drumul lui Sargon, cândva grãdinarul curmalelor regale din Kish, apoi paharnic æi ministru al regelui Urzababa, spre noi atacuri æi cuceriri, de la vechiul Elam (Iranul de astãzi), pânã la Tilmun, cel mai important æi cel mai îndepãrtat centru comercial, aflat la marea inferioarã, adicã Golful Persic, loc considerat drept gradina Edenului. În Persia secolului al X–lea, se cunoaæte cã exista organizaåia secretã „Societatea Asasinilor” (mâncãtorii de haæiæ) a fanaticilor musulmani (mullahi), folositã pentru rãspândirea islamismului în Orientul Mijlociu, prin intimidarea oponenåilor. În întreaga istorie a omenirii nu existã vreo situaåie, experienåã, ideologie care sã poatã fi comparatã cu foråa moralã pe care Islamul o insuflã luptãtorilor sãi. Spaima de moarte este înfrânatã, garantând în viaåa viitoare o poziåie privilegiatã în Rai, simåul milei faåã de duæmani este reprimat blestemându-i, cupiditatea bunurilor duæmanului este justificatã æi sporitã, în timp ce duæmanii, adicã necredincioæii sunt demoralizaåi deoarece îæi dau seama cã îæi vor salva viaåa numai dacã se convertesc. Începând cu secolul al XIV–lea, perioada deschisã de epoca marilor descoperiri geografice, terorismul æi violenåa organizatã se amplificã æi se diversificã în legãturã directã cu politica d e expansiune colonialã a marilor imperii ale timpului, ca instrumente de spoliere economicã æi represiune a altor popoare. Iniåial, Portugalia, Spania æi Olanda, mai apoi Franåa æi Anglia, au fost primele åãri care au cotropit teritorii pe alte continente æi æi-au format un puternic sistem colonial. Jaful æi spolierea coloniilor au avut ca efecte dezvoltarea puternicã a industriei, comeråului æi armatei în metropole, dar æi lupta dintre imperii pentru menåinerea æi extinderea dominaåiei æi a hegemoniei în diferite zone geografice. O d a t ã cu apariåia corporaåiilor industriale, comerciale æi turistice, precursoare ale neocolonialismului contemporan, în colonii avea sã aparã æi sã se dezvolte o rezistenåã tot mai activã a celor asupriåi æi sã se afirme tot mai puternic miæcãrile de eliberare naåionalã æi socialã. Marile imperii recurg tot mai frecvent, pentru stãpânirea situaåiei, la practici violente æi teroriste pentru reprimarea miæcãrilor de eliberare. De remarcat este æi faptul cã, pânã în anul 1945, nu au existat acåiuni teroriste sistematice în Europa, deæi în unele state, precum Rusia, Croaåia æi Spania sau manifestat destul de viguros. 2. Organizaåii teroriste sub deviza: „moarte pentru moarte” Experimentarea terorismului contemporan, a fost posibilã în unele åãri din America Latinã, unde în paralel cu miæcãrile revoluåionare, au apãrut grupãri æi organizaåii teroriste, ca de exemplu Foråele Armate de Eliberare din Venezuela, Cinconceros din Honduras, Tupamaros din Uruguay, Alianåa Anticomunistã din Argentina. Activitatea acestor organizaåii a servit ca model æi pentru Europa, susåinând acåiunile întreprinse de cãtre grupãri ca Baader – Meinhoff æi Miæcarea 2 Iunie din Germania, Brigãzile roæii din Italia, Armata Secretã din Franåa, ETA din Spania sau Armata Republicanã Irlandezã din Marea Britanie. Cu trecerea timpului, terorismul evolueazã spre noi trepte ale violenåei, fiind lansatã teoria moarte pentru moarte. Încep acåiunile de cooperare cu organizaåiile teroriste din zone geografice situate la mare distanåã, respectiv Armata Roæie Japonezã. La 30 mai 1972, un grup de teroriæti japonezi sosesc cu un avion al companiei Air France la Tel Aviv, deschizând foc automat în Aeroportul Lod. Sunt ucise 27 de persoane, alte 80 fiind rãnite. În acest context, pe lângã reactivarea Organizaåiei Fraåii Musulmani, au luat fiinåã Hesbollah, Hamas, Jihadul Islamic Palestinian æi grupãrile din Algeria æi Egipt, precum æi organizaåia Al-Queda a lui Osama Bin Laden. û - va urma - 27
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v Revelionul inte
Page 5 and 6: a sa, sportul. Însã timpul se scu
Page 7 and 8: cu buletinul!”/ „- Nu vi s-a ma
Page 9 and 10: Otopeni - 2007 Bucureæti, 31 decem
Page 11 and 12: Începutul acestui an, marcat de in
Page 13 and 14: Punctul de contact Porubne - cooper
Page 15 and 16: sã îi determin sã lase la o part
Page 17 and 18: Filierã transnaåionalã de trafic
Page 19 and 20: Contrabandiætii au trecut imediat
Page 21 and 22: SISTEMUL INTEGRAT DE SECURIZARE A F
Page 23 and 24: Statisticã operativã COMBATEREA T
Page 25: 148 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATEL
Page 29 and 30: cunoaæterea æi obligarea la respe
Page 31 and 32: Despre drepturile poliåiætilor Co
Page 33 and 34: Obiænuim sã pãstrãm în sufletu
Page 35: ZÂMBETE! Guma Orbit cu surprize NE
Page 38 and 39: (2) Zona de frontierã cuprinde ter
Page 40 and 41: sau Ministerul Administraåiei æi
Page 42 and 43: apropierea frontierei de stat le es
Page 44: ale Poliåiei de Frontierã Române

Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?