Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera

a sa, sportul. Însã timpul se scurgea
cu repeziciune. Am coborât în sala
de la parterul clãdirii, care devenise
neîncãpãtoare. Între timp, un numãr
mare de colegi din presa de limbã
românã dar æi de limbã maghiarã îæi
fãcuserã apariåia.
Când a sosit, dupã un tur al zonei de
responsabilitate, æeful Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Oradea, comisarul-æef
Ioan Buda, a fost asaltat de jurnaliætii
prezenåi cu întrebãri despre cum se
vor desfãæura activitãåile de schimbare
a aliniamentelor de control pentru
trecerea frontierei, cum va decurge
controlul începând cu ora 1 æi multe
alte întrebãri despre ceea ce urma sã
se întâmple.
În apropierea Anului Nou au sosit la
PPF Boræ oaspeåi de seamã, Episcopul
de Gyula, Sofronie Drincec, împreunã
cu un sobor de preoåi, printre care æi
û
pãrintele Origen Sabãu, de la parohia
din Apateu-Ungaria.
Ora 12, ora României a venit pe
neaæteptate, am ciocnit o cupã cu
æampanie, ne-am urat La mulåi ani, însã
toåi cei prezenåi ætiam cã Revelionul
nostru din acea noapte venea cu o orã
mai târziu.
Vântul sufla tãios dinspre pusta
maghiarã, dar febra pregãtirilor ne
cuprinsese pe toåi. Ne-am deplasat
spre linia roæie ce desparte România de
Ungaria. Dinspre Ungaria se apropia
un grup de grãniceri. I-a întâmpinat
inspectorul æef al IJPF Bihor, comisarul
Luncan Dumitru æi i-a condus pânã
lângã poliåiætii de frontierã români.
Delegaåia maghiarã, condusã de æeful
Reprezentanåei de Grãniceri Bihar
Kerestesz, s-a aæezat, dupã fireætile
strângeri de mânã, alãturi de români æi
festivitatea a început.
Pe trei catarge au fost ridicate
simultan drapelele Uniunii Europene,
României æi Ungariei, ca semn al
apartenenåei celor douã state vecine la
acelaæi sistem de valori, al libertãåii de
circulaåie.
A urmat apoi un tedeum susåinut de
soborul de preoåi din Episcopia românilor
ortodocæi din Gyula(Ungaria), moment
în care preasfinåitul Sofronie, a rostit un
discurs despre rãdãcinile europene ale
neamului român æi apoi, întorcânduse
cu faåa spre åarã, a urat fericire æi
prosperitate poporului nostru.
Cerul a fost luminat de un foc
de artificii impresionant, în timp ce
ceasul bãtea de ora unu, ora 00.00 a
Bruxelului.
În acel moment cerul nu s-a
deschis dar s-a întâmplat un lucru
extraordinar:
În spatele maæinii poliåiei de
frontierã, care se deplasa
cu lucrãtorii pe noul loc
de serviciu din Ungaria,
se aflau români care
veniserã cu mic, cu
mare, sã verifice noua
foråã, miraculoasã, a
cãråii lor de identitate.
Æi nu erau puåini,
erau cu sutele æi fericiåi.
Un bãtrân cânta imnul
Europei în timp ce
fãcea semnul crucii, un
altul striga „Dumnezeu
sã binecuvânteze
România, Dumnezeu sã
binecuvânteze Europa!
Am suferit prea mult,
dar am ajuns aici!”
Noua putere a cãråii
de identitate a fost
testatã în acea noapte
de aproape 1.000 de
români, alãturi de care
æi eu am simåit cã, întradevãr,
am redevenit ce
am fost dintotdeauna
- cetãåeni ai Europei.
Iulian PUICÃ
5