Biblioteca Jude eană - Biblioteca Judeţeană Argeş

Biblioteca Judeţeană
societate era mai înalt, cu atât exemplarele erau mai împodobite şi mai
bogat ilustrate.
Grecii au început să linieze coala de scris, împărţind-o pe
coloane, cu număr egal de rânduri paralele şi, pentru că pe coala de scris
intra puţin text, poemele anticilor erau împărţite în cărţi. Sfârşitul unui
pasaj era marcat cu o linie paragrapfos, folosită şi azi pentru
subdiviziunile unui text. Cărţile sub forma de sul se păstrau mai multe la
un loc, într-o casetă cilindrică de metal, pe care grecii au numit-o
bibliotheke, iar romanii capsa sau scrinium. La începuturi, termenul
desemna mobilierul în care se păstrau cărţile, mai târziu, localul destinat
acestora, iar acum şi instituţia care se ocupă de achiziţionarea,
colecţionarea şi prelucrarea lor. Bibliotecile au fost “leac pentru suflet”,
după cum scria pe frontispiciul celei din Teba, înfiinţată de Ramses al IIlea.
Regele Assurbanipal (sec. al VII-lea î.e.n.) avea colecţionate peste
22.000 de tăbliţe de lut, la Ninive. În secolul al VI-lea î.e.n., Pisistrate
deschide prima şi cea mai mare bibliotecă publică, unde se puteau citi
scrieri literare şi ştiinţifice, iar mai târziu, Ptolemeu Soter, regele
Egiptului, la sfatul învăţatului Demetrius din Faler, realizează una dintre
cele Şapte minuni ale antichităţii, Biblioteca din Alexandria. Prin sec. al
V-lea î.Hr. se putea vorbi de lecturi publice şi colecţii particulare (la
Roma existau 28 de biblioteci la anul 370 î. Hr.).
Manuscrisul era cartea evului mediu, realizat în mânăstiri, era
textul scris cu mâna şi împodobit cu desene. Evreii şi azi îşi transcriu cu
246